|
ARGUMENTE PENTRU A INVESTI ÎN IALOMIŢA
Elementele
definitorii pentru judeţul Ialomiţa, care îi asigură un
potenţial important de atractivitate pentru investitori se pot
sintetiza astfel :
¤ Situarea
geografică a judeţului Ialomiţa :
- în
centrul Câmpiei Române, fapt care determină ca suprafaţa agricolă
să ocupe 84 % din suprafaţa totală a judeţului, iar suprafaţa
arabilă să fie de 79 % din suprafaţa totală;
- la
întretăierea drumurilor comerciale care leagă capitala României –
Bucureşti, cu litoralul Mării Negre, Moldova şi centrul ţării ;
- asigură
acces direct pe cele mai importante pieţe româneşti, cu distanţe
scurte de transport ( 100 – 150 km) către Bucureşti, Constanţa,
Galaţi, Brăila, Buzău, Ploieşti, Călăraşi, Silistra ( Bulgaria);
¤ Climatul
temperat-continental moderat, cu valori medii
multianuale favorabile desfăşurării activităţilor economice:
- Temperatura
medie anuală a aerului este 10,7 C, cu o minimă absolută de –
32,50C la Armăşeşti (25 ian.1942) şi o maximă absolută de +440 C
la Amara (august 1951), fapt ce determină o amplitudine termică
maximă de 76,50C.;
- Echilibru
în repartizarea numărului de zile cu cer senin ( 113), cer noros (
123) şi cer acoperit (130);
- Precipitaţiile
atmosferice, variază între 400 şi 520 mm/an;
- Vânturile
au ca direcţii dominante nord-est, nord, sud-vest şi sud ;
- Umezeala
relativă a cerului variază între 74 şi 76%.
¤ Biotopul
specific stepei, divers şi cu o parte importantă cu
valoare şi de interes cinegetic, constituind o resursă pentru
dezvoltarea turismului pentru vânătoare şi pescuit:
- Vegetaţia judeţului Ialomiţa are
caracter de stepă pe 65% din suprafaţa sa, întâlnindu-se
următoarele tipuri : de stepă primară ( graminee ),
silvostepă, în sud-vestul judeţului, cu păduri mari de stejar
pufos şi brumăriu, cer, gârniţă, salcâm , stepă, cu arbori
şi arboret de pădure (frasin, părul şi mărul pădureţ, ulmul,
jugastrul, păducelul, porumbarul, lemnul câinesc, măceşul, cornul,
sângerul), de luncă : stuf, papură, rogoz, salcie, plop,
stejar în Lunca Ialomiţei şi în Lunca Dunării , lacustră şi alte
tipuri
- Fauna existentă cuprinde
animale şi păsări de stepă , de pădure şi de luncă : dihor
de stepă, iepure de câmp, nevăstuica, căpriorul, mistreţul, vulpea,
şoarecele de pădure, viezurele, bizamul, câinele enot, prepeliţa,
potârnichea, prigoria, fluierarul, dumbrăveanca, ciocârlia, cioara,
vrabia, graurul, turturica, guguştiucul, fazanul sitarul, lişiţa,
raţa sălbatică, şoimul dunărean, etc.
- Ihtiofauna este alcătuită
din : bibanul, plătică, crap, caracudă, babuşcă, ştiucă, somn,
nisetru, morun, etc.
¤ Resursele
naturale ale judeţului Ialomiţa sunt reprezentate de :
- petrol şi gaze naturale în
perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu ;
- loessul
cu o textură foarte fină – Urziceni, Ţăndărei, Slobozia, Manasia ;
- nisipul, în zona Hagieni şi albia
râurilor ;
- nămolul terapeutic sapropelic la
Amara şi Fundata.
- izvoare sulfuroase la Ciulniţa ,
Perieţi, Amara, Valea Ciorii.
- izvoare termale – Giurgeni, Amara.
¤ Acces
direct la transport rutier, feroviar şi fluvial:
- situarea
pe Drumul european E 60 – Constanţa – Bucureşti –
Ploieşti – Braşov – Oradea, parte a reţelei pan – europene de
transport;
-
legătură directă cu Autostrada Soarelui A2 Bucureşti –Constanţa,
prin ruta Slobozia – Drajna;
-
654 km de drumuri
naţionale şi judeţene modernizate, din care 20 de km constituie un
tronson din autostrada Feteşti – Constanţa;
-
276 km reţea feroviară,.
în cea mai mare parte electrificată, care face legătura cu
magistralele feroviare din sud-estul, estul şi centrul ţării;
- prezenţa
fluviului Dunărea oferă posibilitatea de a avea comunicaţii
fluviale cu cele 8 ţări riverane Dunării, iar prin intermediul
Canalului Dunăre – Marea Neagră există acces la portul Constanţa.
¤ Grad
ridicat de acoperire cu reţele de telecomunicaţii
moderne, eficiente, acoperitoare ca arie şi calitate, cu acces la
reţeaua naţională şi internaţională de telecomunicaţii;
¤
Consolidarea sectorului privat al economiei judeţului
determinată de :
- evoluţia sa constant pozitivă , ca
număr şi rentabilitate;
- stimularea
liberei iniţiative, concretizată prin existenţa, la 31 decembrie
2005, a unui număr de 10.032 agenţi economici înmatriculaţi ( una
agent economic la 29 de locuitori) ;
- maturizarea
formelor juridice evoluate de organizare a afacerilor;
- transferul
cvasitotal al proprietăţii de stat către sectorul privat, prin
privatizarea întreprinderilor industriale şi de comerţ
reprezentative ale judeţului şi finalizarea reformei funciare;
- preponderenţa
sectorului privat în sectoarele productive ale economiei judeţului
şi în realizarea principalelor produse şi servicii;
- diversificarea
serviciilor, care a determinat scăderea ponderii comerţului şi
creşterea serviciilor de piaţă prestate populaţiei şi
întreprinderilor;
- sporirea
ponderii capitalului străin sau mixt în structura agenţilor
economici şi, mai ales, în realizarea investiţiilor semnificative
din judeţ;
- întărirea
capacităţii economico – financiare a societăţilor comerciale
private, prin extinderea moderată, dar sigură, a afacerilor,
amplificarea activităţilor de marketing şi sporirea
profitabilităţii pe termen mediu şi lung;
- absorţia
majorităţii salariaţilor de către întreprinderile mici şi mijlocii;
- lichidarea
societăţilor comerciale înmatriculate, dar inactive.
¤ Posibilitatea
practicării agriculturii de mare randament datorită:
-
amplasării judeţului într-o
zonă agricolă cu potenţial agropedoclimatic şi de fertiliate
maxim;
- tradiţiei
agrare a zonei, care a acceptat însă şi a aplicat permanent
noutăţile tehnice, tehnologice şi organizatorice promovate în
Europa şi în lume;
- finalizării
reformei funciare, care a determinat o piaţă funciară reală,
stabilă şi atractivă ca preţ;
- posibilităţii
dezvoltării exploataţiilor agricole performante, a
diversificării producţiei agricole, nonagricole şi a serviciilor specifice
agriculturii;
- ponderii
de 60 % a suprafeţei amenajate pentru irigat, din totalul
suprafeţei arabile a judeţului ;
- condiţiilor
propice pentru realizarea de produse ecologice şi pentru
producţia de seminţe şi plante tehnice;
- dotării
tehnice specifice, acoperitoare ca gamă sistemică şi
performanţe;
- potenţialului
deosebit de dezvoltare a zootehniei în sistem intensiv, pe
suportul excedentului de produse agricole vegetale;
- oportunităţilor de integrare a
producţiei agricole cu alte ramuri ale economiei judeţului, din
amonte şi aval de agricultură;
- resurselor
umane calificate, disponibile şi accesibile ca preţ al forţei
de muncă;
- asigurării de consultanţă
agricolă calificată şi specializată;
- oportunităţii de a investi în
reabilitarea sau dezvoltarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare
existente;
- dezvoltării
agriculturii asociative, prin creşterea numărului asociaţiilor
de producători şi al organizaţiilor profesionale din agricultură;
- declanşării
procesului de îmbunătăţire semnificativă a infrastructurii
rurale, prin accesarea fondurilor europene ;
- existenţei
reprezentanţilor sistemelor de asigurări agricole , atât
pentru culturile şi produsele agricole, cît şi pentru patrimoniu;
¤ Forţă de
muncă ieftină, calificată, disponibilă, caracterizată
prin :
- evidenta
creştere a ponderii forţei de muncă tinere;
- posibilitatea
perfecţionării profesionale prin accesarea programelor de formare,
reconversie şi perfecţionare profesională;
- acoperirea
nevoilor de instruire superioară prin filialele unor instituţii de
învăţământ superior care funcţionează în judeţ.
¤
Posibilităţi de dezvoltare a turismului balnear,
cultural, agro-turismului şi a turismului de vânătoare şi
pescuit, care să valorifice :
- experienţa
staţiunii balneoclimaterice Amara;
- oportunitatea
de a crea circuite turistice judeţene integrate (balnear,
cultural, agro-turism, vânătoare şi pescuit);
- posibilitatea
integrării circuitelor turistice ialomiţene în circuitele
naţionale şi internaţionale, ca zonă de tranzit spre munte sau
mare şi ca o alternativă la turismul clasic montan sau marin;
¤
Dezvoltarea continuă a infrastructurii utilităţilor –
alimentare cu energie electrică în toate localităţile judeţului,
extinderea reţelei de gaze naturale şi a reţelelor de apă şi
canalizare;
¤ Zonă fără
risc major de poluare;
¤
Stabilitatea socială fără stări conflictuale deosebite;
¤
Disponibilitatea autorităţilor administraţiei
publice judeţene şi locale pentru relansarea economică şi
dezvoltarea durabilă a judeţului:
- strategii judeţene şi locale de
dezvoltare economico-socială;
- facilităţi
acordate prin hotărâri ale consiliilor locale;
- acces
la investiţiile şi achiziţiile publice;
- interes
pentru promovarea parteneriatului public – privat;
- asigurarea
liberuluii acces la informaţiile de interes public;
- transparenţa
actelor administrative cu caracter normativ.
Principalele
ramuri ale economiei
• agricultura:
cereale, plante tehnice, legume, furaje, animale (bovine, porcine,
ovine, păsări, albine), servicii de mecanizare pentru agricultură,
irigaţii;
•
industria alimentară: (ulei
comestibil, produse şi preparate din carne, conserve de legume,
fructe, carne şi mixte, lapte şi brânzeturi, făină şi produse de
panificaţie, zahăr);
• industria chimică:
îngrăşăminte chimice, ferite, lacuri şi vopsele, pulberi
refractare pentru siderurgie, amoniac.
• industria uşoară:
confecţii, marochinărie;
• industria materialelor de
construcţii: cărămizi şi blocuri
ceramice, produse din poliester armat cu fibră de sticlă;
• industria lemnului:
prelucrare lemn, mobilă, cherestea;
• construcţii:
civile şi industriale, instalaţii, reţele tehnico-edilitare,
amenajări interioare şi exterioare;
• comerţ en-gros şi
en-detail;
• export de produse
industriale, agricole şi alimentare;
• turism balnear, de
pescuit şi vânătoare. |
