PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL

Alocarea financiară pe regiuni de dezvoltare

 Integrare europeană 

a) Informatii generale

- UNIUNEA EUROPEANĂ

-INSTITUŢIILE UNIUNII EUROPENE

- SIMBOLURI EUROPENE

- CONSTITUTIA EUROPEANA

b) Actiuni

 UNIUNEA EUROPEANĂ

Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care a început în anul 1951, între şase ţări europene (Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda). După cincizeci de ani şi cinci valuri de aderare (1973: Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit; 1981: Grecia; 1986: Spania şi Portugalia; 1995: Austria, Finlanda şi Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria), Uniunea Europeană are astăzi 25 state membre şi se pregateşte pentru a şasea extindere.

Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relaţiile dintre statele membre şi între popoarele acestora, într-o manieră coerentă, având drept suport solidaritatea.

Principalele obiective

• promovarea progresului economic şi social (piaţa unică a fost instituită în 1993, iar moneda unică a fost lansată în 1999);

• să afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaţională (prin ajutor umanitar pentru ţările nemembre, o politică externă şi de securitate comună, implicare în rezolvarea crizelor internaţionale, poziţii comune în cadrul organizaţiilor internaţionale);

• să instituie cetăţenia europeană (care nu înlocuieşte cetăţenia naţională dar o completează, conferind un număr de drepturi civile şi politice cetăţenilor europeni);

• să dezvolte o zonă de libertate, securitate şi justiţie (legată de funcţionarea pieţei interne şi în particular de libera circulaţie a persoanelor);

• să existe şi să se consolideze în baza dreptului comunitar (corpul legislaţiei adoptate de către instituţiile europene, împreuna cu tratatele fondatoare);

 Cinci instituţii sunt implicate în conducerea Uniunii Europene:

• Parlamentul European (ales de către popoarele statelor membre),

• Consiliul (reprezentănd guvernele statelor membre),

• Comisia (executivul şi organismul cu drept de a iniţia legislaţie),

• Curtea de Justiţie (care asigură compatibilitatea cu dreptul comunitar),

• Curtea de Conturi (responsabilă de controlul folosirii fondurilor comunitare).

Aceste instituţii sunt sprijinite de alte organisme: Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor (organisme consultative care acordă sprijin ca poziţiile diferitelor categorii sociale şi regiuni ale Uniunii Europene să fie luate în considerare), Avocatul Poporului în Uniunea Europeană (care se ocupă de plângerile cetăţenilor cu privire la administraţia la nivel european), Banca Europeană de Investiţii (instituţia financiară a UE) şi Banca Centrală Europeană (răspunzătoare de politica monetară în zona euro).

 Scurt istoric

Istoria Uniunii Europene, aşa cum rezultă din Raportul general asupra activităţilor Uniunii Europene, se bazează pe cronologia celor mai importante realizări ale Uniunii şi instituţiilor sale. De la declaraţia lui Robert Schuman, din anul 1950, până la primele valuri de aderare din anii '70 şi '80, de la instituirea Pieţei Unice în 1993 pana la lansarea monedei euro in 1 ianuarie 1999 şi deschiderea negocierilor de aderare cu ţările Europei Centrale şi de Est.

- 1950, 9 mai: Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, inspirat de Jean Monnet, propune planul ce va sta la baza Comunităţii Europene a Carbunelui şi Oţelului sau CECO ("Declaraţia Schuman");

- 1951, 18 aprilie: Este semnat Tratatul de la Paris pentru constituirea CECO, de către Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda;

- 1953, 10 februarie: Piaţa Comuna a cărbunelui şi oţelului devine funcţională. Cele şase state fondatoare înlătură barierele vamale şi restricţiile cantitative cu privire la materiile prime mentionate;

- 1954, 30 august: Proiectul de tratat pentru crearea unei Comunităţi politice europene eşuează, odata cu respingerea de către Parlamentul francez, în august 1954, a tratatului asupra Comunităţii Europene a Apararii;

- 1957, 25 martie: Sunt semnate tratatele care instituie Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM) şi Comunitatea Economică Europeană (CEE) de către cele şase ţări - Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda; tratatele de înfiintare sunt cunoscute sub numele de Tratatele de la Roma şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958;

- 1967, 1 iulie: Intra în vigoare Tratatul de constituire a unui singur Consiliu şi a unei singure Comisii a Comunităţilor Europene;

- 1987, 1 iulie: Intra în vigoare Actul Unic European (AUE), care adaugă cooperarea politică celei economice;

- 1993, 1 noiembrie: Intra în vigoare Tratatul asupra Uniunii Europene. Comunităţile Europene (CECO, EURATOM si CEE), împreună cu Politica externă şi de securitate comună şi Justiţia şi afacerile interne reprezintă cei trei piloni ai UE;

- 1997, 16 iulie: Este adoptată "Agenda 2000 - pentru o Europa mai puternică şi mai extinsă", care tratează reforma instituţională a UE, prezintă viziunea asupra extinderii Uniunii şi opiniile Comisiei cu privire la cererile de aderare la UE ale celor zece ţări central europene;

- 1998, 4 noiembrie: Primele Rapoarte anuale referitoare la stadiul de îndeplinire a condiţiilor de aderare la UE;

- 1999, 1 ianuarie: Lansarea monedei unice europene în 11 state europene care au îndeplinit criteriile de convergenţă (Franţa, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Austria, Italia, Spania, Portugalia, Finlanda, Irlanda);

- 1999, 1 mai: intra în vigoare Tratatul de la Amsterdam;

- 2000, 15 ianuarie: Sesiunea inaugurală a Conferinţei ministeriale interguvernamentale pentru negocieri de aderare cu Malta, România, Slovacia, Letonia, Lituania şi Bulgaria are loc la Bruxelles, Belgia

- 2000, 14 februarie: Începe Conferinţa interguvernamentală cu privire la reforma instituţională a Uniunii Europene, la Bruxelles, Belgia.

Ţările candidate sunt atenţionate cu privire la importanţa urmatoarelor aspecte: adoptarea oficială şi aplicarea acquis-ului comunitar; asigurarea unei bune funcţionări a pieţei interne, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene, cu o atenţie specială acordată domeniilor agriculturii, justiţiei şi afacerilor interne şi protecţiei mediului; alinierea la practicile Uniunii Europene în ceea ce priveşte relaţiile cu terţe state şi organizaţii internaţionale.

De asemenea, statele candidate au primit asigurări ca fiecare solicitare de aderare va fi evaluată funcţie de meritele proprii. Ţările candidate şi-au prezentat obiectivele strategice determinate de aspiraţiile politice, culturale şi socio-economice în perspectiva aderării.

- 2000, 9 mai: Instituţiile europene celebrează a 50-a aniversare a "Declaraţiei Schuman";

- 2000, 8 noiembrie: Comisia Europeana adoptă rapoartele anuale asupra progreselor inregistrate de statele candidate şi revizuieşte parteneriatele pentru aderare;

- 2000, 7-11 decembrie: Consiliul European de la Nisa este in favoarea accelerării negocierilor de aderare cu statele candidate şi apreciază pozitiv efortul acestora de a îndeplini condiţiile pentru adoptarea şi aplicarea acquis-ului. Consiliul a luat, de asemenea, în discuţie politica de securitate şi aparare europeană, a aprobat agenda socială europeană, a trecut în revistă procesul de cercetare european, coordonarea politicilor economice, siguranţa şi sănătatea consumatorului, siguranta maritimă, protecţia mediului, servicii de interes general, liberatate, securitate şi justiţie, cultură, regiuni îndepartate şi relaţii externe. Conferinţa Interguvernamentală s-a încheiat cu un acord politic privind Tratatul de la Nisa;

- 2001, 2 ianuarie: Grecia devine cel de al 12-lea membru al zonei euro;

- 2001, 26 februarie: Tratatul de la Nisa a fost adoptat de către guvernele Statelor Membre. Tratatul va intra în vigoare după ratificarea sa de către toate parlamentele naţionale;

- 2001, 15-16 iunie: Consiliul European de la Goteborg a decis, în ce priveşte extinderea UE şi procesul de aderare, printre altele, ca "eforturi speciale să fie dedicate asistenţei acordate Bulgariei şi României";

- 2001, 21 septembrie: Consiliul European extraordinar de la Bruxelles, Belgia evaluează situaţia internaţională dupa atacurilor teroriste care au avut loc la 11 septembrie în New York şi Washington, SUA şi stabileşte liniile directoare pentru riposta UE;

- 2001, 13 noiembrie: Comisia Europeană adoptă Rapoartele Anuale asupra progreselor înregistrate de statele candidate şi revizuieşte Parteneriatele de Aderare. Zece ţări candidate îşi propun să încheie negocierile în 2002;

- 2001, 14-15 decembrie; Consiliul European de la Laeken, Belgia decide să convoace o Convenţie privind viitorul UE, prezidată de Valéry Giscard d'Estaing;

- 2002, 1 ianuarie: monedele şi bancnotele euro intra în circulaţie în cele 12 state participante la zona euro: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Spania;

- 2002, 28 februarie: perioada circulaţiei monetare duale ia sfărşit şi euro devine singura moneda a celor 12 state participante la zona euro. Are loc, la Bruxelles, sesiunea inaugurală a Convenţiei privind Viitorul Europei.

- 2004, 1 mai: Ziua Extinderii. 10 ţări adera la Uniunea Europeana (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria)

 Sus

 INSTITUŢIILE UNIUNII EUROPENE

Instituţiile Uniunii Europene au fost create pentru a realiza "o uniune cât mai strânsă intre popoarele europene". Pe masura ce competenţele Uniunii s-au extins, instituţiile s-au dezvoltat şi au devenit mai numeroase. Agenţiile, Fundaţiile şi Centrele au fost înfiinţate pe baza deciziilor adoptate de Comisia Europeana sau de Consiliul Uniunii Europene, dar funcţionează ca organisme cu autonomie deplină.

• Parlamentul European

• Consiliul European

• Consiliul Uniunii Europene

• Comisia Europeană

• Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene

• Tribunalul de Prima Instanţă

• Comitetul Economic şi Social

• Curtea Europeana de Conturi

• Comitetul Regiunilor

• Mediatorul European

• Banca Centrala Europeană

• Banca Europeană de Investiţii (BEI)

• Fondul European de Investiţii

• Alte instituţii

PARLAMENTUL EUROPEAN

Descriere: Parlamentul European reprezintă, în viziunea Tratatului de la Roma, din 1957, "popoarele statelor reunite în cadrul Uniunii Europene".

Primele alegeri directe pentru Parlamentul European au avut loc în iunie 1979. Numărul de mandate este repartizat pe ţări, funcţie de marimea acestora.

Începănd cu 2004, 338 milioane de alegători din cele 25 de state membre ale Uniunii Europene îşi aleg cei 732 de reprezentanţi în Parlamentul European (aceasta cifra a fost stabilită prin Tratatul de la Nisa, intrat în vigoare la 1 februarie 2003).

- Legitimat prin vot universal direct şi ales pentru un mandat de 5 ani, Parlamentul European şi-a sporit continuu influenţa şi puterea prin intermediul unei serii de tratate. Acestea, în mod special Tratatul de la Maastricht din 1992 şi Tratatul de la Amsterdam din 1997, au condus la transformarea Parlamentului European dintr-un organism pur consultativ într-un parlament cu puteri legislative similare celor exercitate de parlamentele naţionale.

- Prin Tratatul de la Nisa, intrat în vigoare la 1 februarie 2003, s-a stabilit un număr maxim de 732 de membri ai Parlamentului.

Cum funcţioneaza Parlamentul European:

 Parlamentul European este singura instituţie comunitară ale cărei şedinţe şi deliberări sunt publice. Dezbaterile, avizele şi rezoluţiile acestuia sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

• Preşedintele reprezintă Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial şi în relaţiile internaţionale, prezidează sesiunile plenare ale Parlamentului precum şi întâlnirile Biroului şi ale Conferinţei Preşedinţilor.

• Biroul este organul de reglementare în ale cărui atribuţii intra bugetul Parlamentului şi problemele administrative, organizatorice şi de personal.

• Conferinţa Preşedinţilor reuneşte Preşedintele Parlamentului şi presedinţii grupărilor politice şi este organul politic al Parlamentului. Conferinţa Preşedinţilor stabileşte ordinea de zi a şedinţelor plenare, fixează calendarul activităţilor desfăşurate de organismele parlamentare şi stabileşte competenţele comisiilor şi delegaţiilor parlamentare, precum şi numărul membrilor acestora.

Parlamentul are trei funcţii esenţiale:

1. alături de Consiliul Uniunii Europene, are atribuţii legislative, adică adoptă legislaţia Uniunii (regulamente, directive, decizii). Participarea sa la procesul legislativ contribuie la garantarea legitimităţii democratice a textelor adoptate;

2. împarte autoritatea în domeniul bugetar cu Consiliul Uniunii Europene, prin urmare poate modifica cheltuielile bugetare. În ultima instanţă, adoptă bugetul în întregime;

3. exercită un control democratic asupra Comisiei. Aprobă desemnarea membrilor Comisiei şi are dreptul de a cenzura Comisia. De asemenea, exercită un control politic asupra ansamblului instituţiilor. 

Sediul Parlamentului European este la Strasbourg, unde se ţin şedinţele o saptamână în fiecare luna. Unele şedinţe se ţin la Bruxelles, iar Secretariatul General se află la Luxemburg.

CONSILIUL EUROPEAN

Rolul principal al Consiliului European este definit de Articolul 4 al dispoziţiilor comune din Tratatul Uniunii Europene: "Consiliul European dă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării sale şi îi defineşte orientările politice generale". 

Spre deosebire de Parlamentul European, Consiliu, Comisie, Curtea de Justitie şi Curtea de Conturi, Consiliul European nu este, din punct de vedere juridic, o instituţie a Comunităţii Europene. Cu toate acestea, el joaca un rol esenţial în toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene, fie dând un impuls Uniunii sau definind orientările politice generale, fie coordonând, arbitrând sau oferind soluţii în probleme dificile.

 Consiliul European reuneşte şefii de state sau guverne ai celor 25 state membre ale Uniunii Europene şi Preşedintele Comisiei Europene. Nu trebuie confundat cu Consiliul Europei (care este un organism internaţional) sau cu Consiliul Uniunii Europene (care este format din ministri ai celor douazeci şi cinci state membre).

 Lucrările Consiliului European sunt gazduite de statul membru care asigură preşedinţia Consiliului şi participă la viata politică şi evolutia Uniunii Europene prin întalniri organizate cel putin de doua ori pe an (de obicei in lunile iunie si decembrie). Aceste lucrari se constituie intr-un eveniment important: prezenţa într-un oraş european a celor douazeci şi cinci reprezentanţi investiţi cu legitimitate democratică incontestabilă, însoţiţi de alţi miniştri şi colaboratori apropiaţi, constituie - de aproape douăzeci şi cinci de ani - un eveniment politic aşteptat cu mare interes.

 Din 2002 şi în conformitate cu Tratatul de la Nisa, cel puţin un Consiliu European per Preşedinţei se tine în Bruxelles. După extinderea Uniunii se aşteaptă ca toate întâlnirile Consiliului European să aiba loc la Bruxelles.

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

 Este Cunoscut şi drept  Consiliul  de  Miniştri  şi  este  principalul  for  de  decizie al

 Uniunii Europene.

 În baza Tratatului de constituire a Comunităţii Europene, Consiliul are urmatoarele responsabilităţi:

- este organismul legislativ al Comunităţii; în rezolvarea unei game largi de probleme comunitare îşi exercită aceasta putere legislativă împreună cu Parlamentul European;

- coordonează politica economică generală a Statelor Membre;

- încheie, în numele Comunităţii, acordurile internaţionale dintre aceasta şi unul sau mai multe state sau organizaţii internaţionale;

- împreună cu Parlamentul European formează autoritatea bugetară care adoptă bugetul Comunităţii.

 În baza Tratatului privind Uniunea Europeană,

- adoptă deciziile necesare pentru definirea şi punerea în practică a politicii externe şi de securitate comună, pe baza orientărilor generale trasate de Consiliul European;

- coordonează activităţile statelor membre şi adoptă măsurile necesare cu privire la cooperarea poliţienească şi juridică în materie penală.

Preşedinţia Consiliului este asigurată, prin rotaţie, de fiecare dintre Statele Membre, pe durata unui mandat de şase luni.

 Consiliul este asistat de către un Secretariat General, care pregăteşte şi asigură buna funcţionare a lucrărilor Consiliului la toate nivelurile.

COMISIA EUROPEANĂ

Comisia îndeplineşte trei funcţii de baza: 

1. Dreptul de iniţiativă: rolul sau de iniţiator al politicilor comunitare este unic.

În plus, Comisia funcţionează ca organ executiv al Uniunii Europene, veghind la respectarea Tratatelor încheiate. Ea reprezintă interesul comun şi în mare măsura, semnifica personalitatea Uniunii. Principala sa preocupare este aceea de a apara interesele cetăţenilor Europei.

Membrii Comisiei sunt aleşi din ţările UE, însă fiecare dintre ei depune un jurământ de independenţă.

 2. O altă funcţie a Comisiei este aceea de a veghea la respectarea tratatelor UE, astfel încât legislaţia UE sa fie corect aplicată de către Statele Membre, iar toţi cetăţenii şi participanţii la Piaţa Unică să poată beneficia de condiţiile unitare asigurate.

 3. Cea de-a treia funcţie a Comisiei este aceea de organ executiv al Uniunii, având responsabilitatea implementării şi coordonării politicilor. Una dintre atribuţiile sale executive constă în gestionarea bugetului anual al Uniunii şi a Fondurilor Structurale, al căror principal scop este de a elimina decalajele economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace ale Uniunii.

CURTEA DE JUSTIŢIE A COMUNITĂŢILOR EUROPENE

Ca orice sistem de drept veritabil, si cel al Comunitatii presupune existenta unor garantii jurisdictionale ce trebuie sa intre in funcţiune în situaţia contestării sau punerii în aplicare a legislaţiei Comunitare. 

Curtea de Justiţie, ca instituţie jurisdicţională a Comunităţii, reprezintă coloana vertebrală a acestui sistem de garanţii. Judecătorii trebuie să asigure uniformitatea interpretării şi aplicării dreptului comunitar în fiecare Stat Membru, menţinerea sa ca sistem comunitar şi aplicarea sa în mod identic tuturor celor care i se supun în toate împrejurările.

 Pentru îndeplinirea acestui rol, Curtea de Justiţie are competenţa de soluţionare a litigiilor în care se constituie ca părţi state membre, instituţii comunitare, intreprinderi sau persoane fizice.

Mai mult de 8600 de cauze au fost aduse curţii din anul 1952, de când a fost înfiinţată. În anul 1978 se soluţionau deja 200 de cazuri noi pe an, iar în 1985 au fost pe rol peste 400 de cauze.

Curtea de Justiţie joaca un rol esenţial în cadrul sistemului instituţional stabilit prin Tratate.

În mod deosebit, Curtea are rolul de a menţine echilibrul între prerogativele instituţiilor comunitare pe de o parte şi între prerogativele conferite Comunităţii şi cele pastrate de statele membre pe de alta parte. În exercitarea atribuţiilor sale de revizuire, Curtea este deseori chemată să hotărască în probleme de natură constituţională sau de importanţă economică majoră.

Membrii Curţii de Justiţie

Curtea de Justiţie numără 15 judecători şi 8 avocaţi generali.

Judecătorii şi avocaţii generali sunt numiţi de guvernele statelor membre de comun acord, pentru un mandat de şase ani, cu posibilitatea de reînnoire. Ei sunt aleşi din rândul juriştilor de o incontestabilă independenţă şi competenţă profesională.

 Judecatorii îl aleg din rândul lor pe Preşedintele Curţii pentru un mandat de trei ani ce poate fi reînnoit.

 Preşedintele conduce lucrările Curţii şi prezidează audierile şi dezbaterile.

Avocaţii generali acordă asistenţa Curţii în îndeplinirea atribuţiilor sale, prezentând în şedinţe deschise, în condiţii de completă imparţialitate şi independenţa, avize referitoare la spetele deduse curţii. Atribuţiile lor nu trebuie confundate cu cele ale unui procuror sau ale unui asemenea alte oficialităţi - fiind vorba în acest caz de rolul Comisiei de a veghea asupra intereselor Comunităţii.

TRIBUNALUL DE PRIMĂ INSTANŢĂ

Tribunalul de Prima Instanţă a fost înfiinţat în 1989 cu scopul de a consolida garanţiile judiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al autorităţii judiciare, permiţând astfel Curţii de Justiţie să se concentreze asupra atribuţiei sale de bază, interpretarea uniformă a legislaţiei Comunitare.

TPI nu este o nouă instituţie, ci mai degrabă o componenţa al Curţii de Justiţie. Cu toate acestea, este un organism autonom, separat de Curtea de Justiţie din punct de vedere organizatoric. TPI are propriul grefier şi reguli de procedură.

Membrii Tribunalului de Prima Instanţă:

Tribunalul de Prima Instanţă este compus din 15 judecători, numiţi prin acord comun de către guvernele statelor membre, pentru un mandat de şase ani, cu posibilitatea de reînnoire. Membrii Tribunalului de Prima Instanţă aleg din rândul lor un Preşedinte.

Tribunalul de Prima Instanţa nu are în componenţa sa avocaţi generali. Atribuţiile acestora sunt îndeplinite, într-un număr limitat de cazuri, de către unul dintre judecători. 

COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL

Comitetul Economic şi Social (CES) este organismul consultativ european în cadrul caruia sunt reprezentate diversele categorii de activităţi economice şi sociale. Comitetul are rolul unui forum de dezbatere şi reflexie, atât la nivel european cât şi la nivelul statelor membre.

CES este format din 317 de membri ce reprezintă patronatul, muncitorii, agricultorii, întreprinderile mici şi mijlocii, comerţul şi asociaţiile meşteşugăreşti, cooperativele, societăţile de întrajutorare, profesiunile liberale, consumatorii, organizaţiile pentru protecţia mediului, familiile, ONG - urile cu caracter "social" etc.

CES are trei misiuni fundamentale:

- să ofere consultanţă celor trei mari instituţii (Parlamentul European, Consiliul  UE şi Comisia);

- să asigure o mai mare implicare/contribuţie din partea societăţii civile la iniţiativa europeană şi de a edifica şi consolida o Europă apropiată cetăţenilor săi;

- să sporească rolul organizaţiilor şi asociaţiilor societăţii civile în ţările ne-membre (sau grupuri de ţări) iar în acest scop de a promova dialogul organizat cu reprezentanţii acestora şi constituirea unor organisme similare în zonele vizate: Europa Centrală şi de Est, Turcia, ţările EUROMED, ACP, şi MERCOSUR etc. ("dezvoltare instituţională")

România va avea , dupa aderarea la UE, 15 membri 344, cât va avea în momentul extinderii cu 27 de membri (conform Tratatului de la Nisa).

CURTEA EUROPEANĂ DE CONTURI

Potrivit Tratatului instituind Comunitatea Europeană, Curtea Europeană de Conturi are ca principală atribuţie verificarea conturilor şi a execuţiei bugetului Uniunii Europene, cu dublul scop de a îmbunătăţi gestionarea resurselor financiare şi informarea cetăţenilor Europei cu privire la utilizarea fondurilor publice de către autorităţile cu responsabilităţi de gestiune.

 Curtea Europeană de Conturi este formată din 25 membri provenind din cele 25 State Membre şi numiţi pentru un mandat de 6 ani. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi şi au experienţa în domeniul auditării finanţelor publice. Membrii Curţii işi aleg Preşedintele pentru un mandat de 3 ani. La Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea 550 de profesionişti de înaltă clasă din cele 25 ţări ale Uniunii Europene, dintre care circa 250 sunt auditori. 

Independenţa Curţii Europene de Conturi în raport cu alte instituţii Comunitare şi cu Statele Membre garantează obiectivitatea activităţii sale de audit. Curtea de conturi are deplină libertate în ceea ce priveşte organizarea şi planificarea activităţii sale de audit şi publicarea rapoartelor.

 "Conştiinţa financiară" a Uniunii,

Curtea de Conturi verifica daca încasările şi cheltuielile UE s-au efectuat legal şi corect. Se pune un accent deosebit pe corectitudinea gestionării financiare, verificandu-se dacă - şi în ce măsura - au fost atinse obiectivele propuse în materie de gestiune, precum şi costurile aferente. Curtea Europeană de Conturi garantează astfel cetăţenilor europeni ca bugetul UE a fost gestionat şi executat corect şi în modul cel mai eficient posibil.

Curtea de Conturi nu are prerogative jurisdicţionale. În cazul în care auditorii descopera nereguli, inclusiv frauda, organismele comunitare competenţe sunt informate neintarziat spre a lua măsurile necesare. Banca Centrala Europeana

Comitetul Regiunilor

Înfiinţarea Comitetului Regiunilor (CR) prin Tratatul de la Maastricht a răspuns cererii formulate de autorităţile locale şi regionale de a fi reprezentate în Uniunea Europeana.

 În prezent, Comitetul Regiunilor este un organism complementar celor trei instituţii Comunitare (Consiliul, Comisia, Parlamentul). În sistemul instituţional comunitar Comitetul şi-a câştigat un loc bine definit datorită experienţei politice a membrilor săi la diferite niveluri locale şi a cunoaşterii aprofundate a problematicii regionale şi locale.

 CR joacă un rol important în procesul de integrare europeana. Unul din principalele sale obiective îl reprezintă consolidarea coeziunii economice şi sociale a statelor membre.

CR are, ca şi consecinţa a extinderii, pana la 344 de membri şi un număr egal de membri supleanţi, numiţi pentru o perioada de patru ani de către Consiliul Uniunii Europene, care işi desfăşoară activitatea în exclusivitate pe baza propunerilor venite din partea statelor membre. Mandatul membrilor poate fi reinnoit.

 CR este un organism independent. Membrii săi nu se supun nici unor instrucţiuni obligatorii. Ei acţionează complet independent pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, urmărind interesul general al Uniunii Europene.

Comitetul Regiunilor reprezintă o "punte" de legatura între instituţiile europene şi regiunile, comunele şi oraşele Uniunii Europene. Membrii CR deţin mandate (administrative) pe plan regional sau local, nu funcţionează permanent la Bruxelles şi ca urmare menţin constant legatura cu cetăţenii. Se reunesc de cinci ori pe an în sesiune plenara, ocazie cu care adoptă recomandările facute pe baza datelor furnizate de diversele comisii.

MEDIATORUL EUROPEAN

Mediatorul European (sau Ombudsman) investighează plângerile privind funcţionarea defectoasă a instituţiilor şi a organismelor din cadrul Comunităţii Europene.

 Mediatorul nu se ocupă de plângerile care privesc administraţia naţională, regională sau locală din Statele Membre.

 Cei care pot depune plângeri sunt cetăţenii Statelor Membre sau care trăiesc într-un Stat Membru, firmele, asociaţiile sau alte organisme înregistrate oficial în Uniunea Europeană.

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Sistemul European de Bănci Centrale (SEBC) este compus din Banca Centrală Europeană (BCE) şi toate celelalte banci centrale naţionale ale celor 25 de State Membre. Termenul "Eurosistem" defineşte Banca Central Europeana şi băncile centrale/naţionale ale statelor care au aderat la zona Euro.

Obiectivele acestui sistem sunt:

- Definirea şi implementarea politicii monetare a zonei euro

- Derularea operaţiunilor externe

- Pastrarea şi administrarea rezervelor Statelor Membre

- Promovarea unui sistem eficient de plaţi

 SEBC este guvernat de structurile de decizie ale BCE, şi anume Consiliul Director şi Comitetul Executiv. Consiliul Director este compus din membrii Comitetului Executiv şi din guvernatorii bancilor centrale naţionale din statele zonei Euro. Comitetul Executiv este compus din Preşedintele BCE, Vice-Preşedintele ei şi alţi patru membri, aleşi dintre profesionişti recunoscuţi in domeniul monetar bancar. Consiliul General este compus din Preşedintele şi Vice-Preşedintele BCE, precum şi din guvernatorii bancilor centrale din cele 25 de State Membre ale UE.

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIŢII (BEI)

Rolul Băncii Europene de Investiţii este de a contribui la integrarea, dezvoltarea echilibrată şi coeziunea economică şi socială a statelor membre. Înfiinţată în temeiul Tratatului de la Roma în anul 1958, Banca Europeană de Investiţii (BEI) este institutia financiara a Uniunii Europene. 

Rolul Băncii Europene de Investiţii este de a contribui la integrarea, dezvoltarea echilibrată şi coeziunea economica şi sociala a statelor membre.

 Pentru acest scop, ea colectează de pe pieţele financiare, volume substanţiale de fonduri pe care le orientează, în condiţii avantajoase, spre finanţarea de proiecte importante, conform obiectivelor Uniunii Europene. 

În afara Uniunii Europene, BEI implementează componentele financiare ale acordurilor încheiate în cadrul politicilor de dezvoltare şi cooperare ale UE.

Structura BEI

Consiliul Guvernatorilor este format din miniştrii desemnaţi de fiecare dintre Statele Membre, de regula Miniştrii de Finanţe. Consiliul stabileşte politicile de creditare, aproba bilanţul şi raportul anual, autorizează operaţiunile de finanţare în afara Uniunii şi ia decizii cu privire la majorările de capital. De asemenea, numeşte membrii Consiliului Directorilor, ai Comitetului de Management şi ai Comitetului de Audit.

Consiliul Directorilor este compus din 26 de directori şi 16 membri supleanţi numiţi de catre Consiliul Guvernatorilor. Statele membre desemneaza 25 de directori şi 15 membri supleanţi iar Comisia Europeana este reprezentată printr-un director şi un membru supleant. În acelaşi timp, Consiliul poate coopta până la 6 experţi (3 directori şi 3 supleanţi), fara drept de vot.

Comitetul de Management, organ executiv colegial, controlează toate operaţiunile curente; face recomandări Directorilor cu privire la hotărârile pe care urmează să le adopte şi răspunde de aplicarea acestora. Preşedintele Băncii sau, în absenţa sa, unul dintre Vice-Preşedinţi, conduce şedintele Comitetului de Management.

 Începând cu 1 mai 2004, deciziile au fost luate cu o majoritate compusă din cel puţin o treime a membrilor cu drept de vot şi reprezentând cel puţin 50% din capitalul subscris.

 Comitetul de Audit verifică operaţiunile şi contabilitatea Băncii, pe baza activităţii desfăşurate atât de organele interne de control şi audit cât şi de auditorii externi. 

FONDUL EUROPEAN DE INVESTIŢII

Fondul European de Investiţii (FEI) este o instituţie europeană în a cărei competenţă intră sprijinirea apariţiei, creşterii şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Fondul intervine în principal cu capital de risc şi instrumente de garantare provenind fie din fonduri proprii, fie de la Banca Europeana de Investiţii sau Uniunea Europeana, în baza mandatelor acordate. FEI este un parteneriat public privat.  

Din structura tripartită a acţionariatului său fac parte Banca Europeană de Investiţii, Uniunea Europeană reprezentată de Comisia Europeană şi un număr de bănci şi instituţii financiare europene. Activitatea FEI este complementară celei a acţionarului său majoritar, Banca Europeană de Investiţii.

 Conform Art. 2 din statutul său, Fondul European de Investiţii contribuie la realizarea obiectivelor comunitare; în mod special îşi propune să contribuie la dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaştere, axată pe inovaţie, creştere economică şi ocuparea corespunzatoare a forţei de muncă, pe promovarea liberei iniţiative, pe dezvoltare regională şi coeziune.

 FEI acţionează independent, pe baze comerciale, în condiţii de piaţa. În conformitate cu Art. 24 al statutului sau, Fondul urmareşte obţinerea de venituri pentru acţionarii săi.

  Sus

 CONSTITUŢIA EUROPEANĂ

Constituţia este un punct de cotitură în construcţia Europei. Ea are rolul de a răspunde provocărilor unei lumii în continua schimbare, a unei Uniuni care traversează cea mai mare extindere din istoria ei şi, nu în ultimul rand, unei Europe unite în care locuiesc peste 450 milioane de locuitori. Acestor trebuie să le asigure un mediu de viaţa aflat sub semnul democraţiei, libertăţii şi transparenţei, aproape de fiecare dintre ei.

 Constituţia Europeană va înlocui tratatele

Constituţia Europeană nu va înlocui constituţiile naţionale ale statelor Membre, ci va înlocui principalele Tratate ale Uniunii Europene cu un singur text, unitar. Constituţia Europeană defineşte competenţele şi rolul Uniunii, atât în interior, cât şi în exterior. Uniunea Europeana nu înlocuieşte cu structurile sale structurile naţionale, fiecare funcţionând în continuare. Nou şi important însă, în contrast cu textele constituţionale şi instituţiile naţionale, Constituţia şi instituţiile europene se aplica uniform pe întreg teritoriul Uniunii, tuturor cetăţenilor – fără deosebire, drepturi şi obligaţii - , la fel ca şi jurisdicţia acestora. Noua Constituţie va imbunătăţi gradul de transparenţă şi eficienţă al deciziilor şi acţiunilor Uniunii Europene şi îi va oferi flexibilitatea necesară în atingerea scopurilor propuse la început de mileniu.

Constituţia este împarţită în patru secţiuni.

Prima secţiune defineşte Uniunea Europeană, valorile, obiectivele, prerogativele, procedurile şi instituţiile sale. A doua parte cuprinde Carta Drepturilor Fundamentale, a treia descrie politicile şi modul de funcţionare al Uniunii Europene, iar a patra secţiune cuprinde prevederile finale, inclusiv procedurile de adoptare şi revizuire a Constituţiei.

Principalele modificări aduse de Constituţie 

Modificările cuprinse în prima secţiune a documentului sunt poate cele mai interesante. Conform acordului încheiat cu ocazia Consiliului European de la Bruxelles din 17 – 18 iunie 2004, Statele Membre vor deţine, până în 2014, câte un singur membru în Comisia Europeană. Totuşi, cu începere de la această dată, numărul Comisarilor va fi redus la 2/3 din numărul Statelor Membre (inclusiv Preşedintele Comisiei şi Ministrul UE pentru Afaceri Externe), care vor fi numiţi pe baza unui sistem de rotaţie echitabil. Ordinea de rotaţie va fi stabilită printr-o decizie unanimă a Consiliului European. O prevedere inclusa în ultima fază a negocierilor împuterniceşte Consiliul European să modifice numărul de Comisari, pe baza unei decizii votate în unanimitate.

 Consiliul European a definit majoritatea calificată ca fiind 55% din Statele Membre (dar cel putin 15 la număr), reprezentănd cel putin 65% din populaţia Uniunii. O minoritate de blocare a deciziilor poate fi formată din patru state. În cazurile în care Consiliul acţionează din proprie iniţiativă, la o iniţiativă a unui Stat Membru sau la o recomandare a Comisiei sau a Bancii centrale Europene, votul cu majoritate calificată este definit ca şi 72% dintre membrii Consiliului, reprezentănd 65% din populaţia Uniunii. Această situaţie apare cel mai des în domeniul justiţiei şi a afacerilor interne, a politicii externe şi de securitate comuna, politica economica şi monetare şi în eventualitatea suspendării sau retragerii unui Stat Membru.

 Constituţia introduce o “frană de urgenţă”, un mecanism care va permite unui Stat Membru să facă apel la Consiliul European în cazul în care interesele sale naţionale sunt lezate. Daca un grup de state totusi doresc să continue în acţiunea lor, li se permite să dezvolte o cooperare întărită în domeniu, existănd posibilitatea ca alte state să li se alature pe parcurs.

 Documentul face referire la unele domenii în care doar unii membrii ai Consiliului au dreptul să voteze (de exemplu, zona Euro sau cooperarea sporită). În aceste cazuri se aplică aceleaşi formule de calculare a voturilor, însa doar Statelor Membre cu drept de vot.

Votul în unanimitate se va aplica în continuare politicii în domeniul impozitării, unei serii de aspecte legate de politica externă, de securitate şi de aparare, precum şi viitoarelor revizuiri constituţionale. Noul sistem de vot va fi aplicat de la 1 noiembrie 2009.

 Cu începere din urmatorul mandat parlamentar, care începe în 2009, Constituţia ridică pragul minim de scaune în Parlamentul European la 6 pe Stat Membru şi un maxim de 96. Acelaşi text stipuleaza că Consiliul European va trebui să adopte o decizie privitoare la componenţa urmatorului Parlament European, pentru mandatul 2009 – 2014, la o propunere a Paralementului şi cu vot în unanimitate.

Alte prevederi

Alte prevederi importante cuprinse în Tratatul Constituţional, sunt:

• Carta drepturilor Fundamentale, ca parte integranta a Constituţiei (secţiunea a doua);

• Un mecanism de “avertizare timpurie” pentru parlamentele naţionale în monitorizarea noii legislaţii;

• Posibilitatea ca un milion de cetateti comunitari să înainteze spre dezbaterea Comisiei o proiect legislativ;

• Noi fundamente legale în domeniile energie, sport, turism, zboruri spaţiale şi cooperare administrativă;

• Noi drepturi pentru grupul Euro, care vor putea acum impune politici de impozitare comune;

• Baza legală pentru înfiinţarea Oficiului Procurorului European;

• O clauză de solidaritate în cazul atacurilor teroriste.

Ratificarea Constituţiei

În 29 octombrie 2004, Şefii de State şi de Guverne ale celor 25 de State Membre si 3 Ţări Candidate au semnat Tratatul instituind o Constituţie pentru Europa unanim adoptata de către ei în 18 iunie acelaşi an. Tratatul intra în vigoare doar când a fost adoptat de către fiecare dintre ţările semnatare în concordanţă cu propriile proceduri constituţionale, Statele Membre avand doi ani la dispoziţie ca sa ratifice textul Constituţiei.

  Sus

SIMBOLURI EUROPENE

Simbolurile Uniunii Europene sunt: steagul, imnul, moneda unică şi ziua de 9 Mai.

Steagul

Steagul, cu cele 12 stele, asezate în cerc, pe un fond albastru, înseamna unitatea şi identitatea popoarelor Europei. Cercul reprezintă solidaritatea şi armonia, iar stelele, în număr de 12, reprezintă perfecţiunea (şi numărul statelor membre UE cum s-ar putea crede).

Istoria steagului începe în 1955. Întai, el a fost folosit de Consiliul Europei, organizaţie internaţională aparatoare a drepturilor omului şi valorilor culturale europene. În anul 1985, statele membre UE l-au adoptat ca steag al Comunităţilor Europene (CEE), iar începând cu 1986 el este utilizat de către toate instituţiile Uniunii Europene.

 Imnul

Tot Consiliul Europei a fost cel care a decis, în 1972, ca “Oda bucuriei” (ultima parte a Simfoniei a IX-a de Beethoven) să devină imnul sau, iar în 1985, Statele Membre UE l-au adoptat, şi ele, ca imn oficial al Uniunii Europene.

Uniunea Europeana nu a urmărit, prin aceasta decizie, să înlocuiască imnurile naţionale ale Statelor Membre. Alegerea acestei melodii ca imn subliniază aspiraţia spre valorile comune, unitatea în diversitate şi idealurile de libertate, pace şi solidaritate care stau la baza Uniunii Europene.

Imnul Uniunii Europene / EU Anthem

Moneda unică - euro

 La originea conceptului de moneda unică se află tratatele care stau la baza Uniunii Europene. Tratatul de la Roma (1957) declară ca piaţa comună este unul dintre obiectivele Comunităţii Europene ce va contribui la o “uniune mai stransă între popoarele Europei”. Tratatul Uniunii Europene (1992 - Maastricht) introduce Uniunea Economica şi Monetară şi pune bazele monedei unice. Iar în decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unică sa poarte numele de “euro”.

Începând cu 1 ianuarie 2002, Euro a intrat propriu-zis în circulaţie şi în buzunarele cetăţenilor europeni. În acel moment, doar 12 din cele 15 state membre au adoptat-o, ulterior li s-a alaturat Grecia. Euro a devenit un simbol al Uniunii Europene. Monedele şi bancnotele naţionale ale statelor din Zona Euro au fost scoase din circulaţie pe 28 februarie 2002.

Reprezentarea grafică a monedei unice a fost inspirată de litera greceasca epsilon, ea trebuind să facă legatura atât cu leaganul civilizatiei şi democraţiei europene, cât şi cu prima litera din cuvăntul “Europa”. Cele doua linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator al stabilităţii euro.

Ziua Europei - 9 mai

 Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas către crearea a ceea ce este astăzi Uniunea Europeană. 

În acea zi, la Paris, Ministrul de Externe al Franţei, Robert Schuman, a citit presei internaţionale o declaraţie prin care chema Franţa, Germania şi celelalte popoare ale Europei să îşi unească producţiile de oţel şi cărbune, ca “prima fundaţie concretă a unei federaţii europene”.

 Propunerea lui avea ca scop crearea unei comunităţi în cadrul careia membrii să îşi pună sub control comun producţia de oţel şi cărbune – ca bază a puterii lor militare -, în scopul evitării izbucnirii unui nou război. Ţările cărora li se adresa în primul rând aceasta provocare – Franţa şi Germania – fusesera în război timp de aproape 100 de ani, iar cel de-al doilea război mondial aproape că le distrusese.

 În 1985, când proiectul construcţiei europene era deja clar conturat, cele zece state membre care formau la acea dată Comunitatea Europeana, au hotărât ca ziua de 9 mai să devină Ziua Europei.

 Sus

  Fonduri pentru România prin Mecanismul Financiar SEE

S-a lansat cererea de proiecte pentru Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, pentru accesarea unor fonduri nerambursabile în valoare de 40,5 milioane euro.

Ministerul Economiei si Finantelor a lansat in data de 25 martie 2008 cererea de proiecte pentru Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European in vederea accesarii unor fonduri nerambursabile in valoare de 40,5 milioane euro.Solicitantii interesati vor putea depune proiecte pana la data de 13 iunie

OBIECTIV

Obiectivul principal al Mecanismului Financiar SEE este de a sprijini dezvoltarea economica si sociala a Romaniei, ca stat membru al Spatiului Economic European, in conformitate cu prioritatile nationale si cu acordurile incheiate cu UE.

FORMA DE ASISTENTA SI SUME

Asistenta acordata prin mecanismul financiar este furnizata sub forma de granturi pentru proiecte individuale eligibile. Suma totala disponibila pentru aceasta cerere de proiecte este 40.500.000 euro. Valoarea grantului pentru care se aplica nu poate fi mai mica de 250.000 euro. Sumele maxime alocate proiectelor individuale, pentru fiecare sector prioritar, sunt specificate in Ghidul solicitantului.

SECTOARE PRIORITARE

Granturile sunt disponibile pentru proiecte care se incadreaza in sectoarele prioritare de mai jos si in domeniile prioritare specificate pentru fiecare sector prioritar. O aplicatie trebuie sa se incadreze intr-un singur sector prioritar si intr-un singur domeniu prioritar.

Sectorul prioritar nr. 1: Protectia mediului, inclusiv a resurselor umane, printre altele, prin reducerea poluarii si promovarea energiei regenerabile. Bugetul total orientativ pentru acest sector prioritar este de 13.900.000 euro.

Domenii prioritare:
• Sprijinirea biodiversitatii si a rezervelor naturale, inclusiv folosirea durabila a resurselor de apa;
• Sisteme de monitorizare pentru apele de suprafata, apa uzata si poluarea aerului;
• Reducerea poluarii apelor rezultata din activitatile miniere;
• Dezvoltarea colectarii sustenabile a apelor uzate si promovarea sistemelor de reciclare;
• Consolidarea prevenirii inundatiilor;
• Intarirea managementului integrat al zonei costiere;
• Dezvoltarea resurselor de energie regenerabile, inclusiv energia geotermala si hidro.

Sectorul prioritar nr.2: Dezvoltarea resurselor umane printre altele prin promovarea educatiei si pregatirii profesionale, consolidarea capacitatii administrative sau de furnizare a serviciilor publice ale administratiei locale sau ale institutiilor sale, precum si a proceselor democratice, care o sprijina. Bugetul total orientativ pentru acest sector prioritar este de 5.000.000 euro.

Domenii prioritare:
• Dezvoltarea capacitatii administrative a autoritatilor publice centrale si locale, inclusiv in ceea ce priveste planificarea integrata si folosirea tehnologiei informatiei;
• Dezvoltarea instrumentelor si a bazelor de date pentru planificare teritoriala;
• Promovarea dialogului social;
• CreSterea competentelor in sectorul justitiei si afaceri interne;
• Dezvoltarea atractivitatii, accesului la si a participarii la educatia vocationala si pregatirea profesionala.

Sectorul prioritar nr. 3: Sanatatea si protectia copilului. Bugetul total orientativ pentru acest sector prioritar este de 10.800.000 euro.

Domenii prioritare:
• Sprijinirea copiilor aflati in situatie de risc;
• Reabilitarea cladirilor, modernizarea echipamentelor si a sistemelor manageriale;
• Implementarea masurilor preventive pentru promovarea unui stil de viata sanatos;
• Prevenirea si imbunatatirea tratamentelor pentru bolile transmisibile (HIV/AIDS si TB).

Sectorul prioritar nr. 4: Conservarea patrimoniului cultural european, inclusiv transportul public si regenerarea urbana. Bugetul total orientativ pentru acest sector prioritar este de 10.800.000 euro.

Domeniu prioritar:
• Conservarea patrimoniului cultural european.

SOLICITANTI ELIGIBILI
Pentru aceasta cerere de proiecte, solicitantii eligibili sunt organismele publice si private precum si organizatiile non-guvernamentale (ONG-uri), constituite ca entitati cu personalitate juridica in Romania si care desfasoara activitati in interes public – ex. autoritati nationale, regionale si locale, institutii de educatie/cercetare, organisme de mediu, organizatii voluntare si comunitare si parteneriate public-private.

Categoriile de solicitanti eligibili pentru fiecare domeniu prioritar sunt mentionate in Ghidul solicitantului. Sunt incurajate proiectele care implica parteneri din statele SEE AELS (Islanda, Liechtenstein si Norvegia).

RATE DE GRANT
Rata de grant se va determina de la caz la caz, ca minimul necesar pentru a permite implementarea proiectului:
a. Rata de grant de pana la 60%; cu exceptiile prevazute in paragrafele (b) si (c) de mai jos, rata de grant nu va depasi 60% din costul total eligibil al proiectului;
b. Rata de grant de 85% din costul total eligibil al proiectului, daca cel putin 15% din costurile proiectului se acopera din alocari bugetare ale autoritatilor centrale, regionale sau locale;
c. Pentru asistenta destinata sprijinirii activitatilor ONG-urilor (inclusiv parteneri sociali), se pot acorda rate de grant peste cele

sus-mentionate, dar in general nu mai mult de 90% din costul total eligibil.
In cazul proiectelor individuale care intra sub incidenta ajutorului de stat, rata maxima de grant nu va depasi intensitatea maxima admisa pentru regimul aplicabil de ajutor de stat.

PROCEDURA DE DEPUNERE A APLICATIILOR – CERINTE FORMALE
1. Solicitantul va completa Formularul de aplicatie in conformitate cu cerintele cuprinse in Ghidul solicitantului. Formularul de aplicatie si Ghidul solicitantului sunt disponibile pe site-ul www.fonduri-ue.ro/eeagrants.
2. Documentele suport relevante pentru sectoarele/domeniile prioritare si tipurile de proiecte se vor anexa la aplicatie. Lista documentelor suport necesare este prevazuta in Ghidul solicitantului.
3. Aplicatia (inclusiv documentele suport) va fi depusa in limba engleza in 3 exemplare tiparite (1 original si 2 copii), precum si in 3 exemplare in format electronic (CD-uri), care vor fi identice cu exemplarul tiparit.
4. Pe plicul cu aplicatia de proiect se va scrie „Aplicatie pentru Mecanismul Financiar SEE – Cerere de proiecte 2008”, impreuna cu mentiunea „A NU SE DESCHIDE”.

TERMENUL LIMITA SI ADRESA PENTRU DEPUNEREA APLICATIILOR
Aplicatiile vor fi depuse intr-un plic/cutie intact(a), sigilat(a) ca scrisoare/colet prin posta, prin curier sau in persoana la adresa indicata mai jos:
Ministerul Economiei si Finantelor
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
BucureSti, Bld. Mircea Voda, nr. 44, Bloc M17, Intrarea C, Sector 3, Romania.
Aplicatiile trimise prin orice alte mijloace (ex. fax sau e-mail) sau trimise la alte adrese vor fi respinse.
Termenul limita pentru depunerea aplicatiilor este: 13 iunie 2008 (ora 15:00).
In cazul in care aplicatiile sunt trimise prin poSta, vor fi acceptate numai cele care au timbrul postal datat cel mai tarziu cu termenul limita de depunere a proiectelor in cadrul acestei cereri.

DOCUMENTE DE REFERINTA PENTRU PREZENTA CERERE DE PROIECTE
Principalele documente de referinta pentru prezenta cerere de proiecte sunt urmatoarele:
• Memorandum de Intelegere cu privire la implementarea Mecanismului Financiar SEE in Romania
• Reguli si Proceduri cu privire la Mecanismul Financiar SEE
• Formularul de aplicatie
• Ghidul solicitantului

Documentele mentionate mai sus pot fi gasite la: www.fonduri-ue.ro\eeagrants.
Documente suplimentare cu privire la Mecanismul Financiar SEE sunt de asemenea disponibile pe site-ul web al Oficiului Mecanismului Financiar

SEE: www.eeagrants.org.

DATE DE CONTACT
Pentru mai multe informatii si clarificari, puteti contacta Punctul National de Contact.
Intrebarile se pot trimite prin e-mail sau fax la datele de contact de mai jos, dar nu mai tarziu de 10 zile inainte de expirarea termenului limita pentru primirea aplicatiilor. Un raspuns se va trimite in termen de 5 zile lucratoare.

PUNCTUL NATIONAL DE CONTACT DIN ROMANIA
Iulia Gugiu, consilier, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
Fax: +40 21 302 52 64    E-mail: eea.grants@mfinante.ro

Pentru Ghidul solicitantului, formulare, anexe si alte documente, accesati:
http://www.fonduri-ue.ro/eeagrants/

Lansarea cererii de proiecte

pentru Programul de Cooperare Norvegian cu România         

(MARTIE –APRILIE 2008)

 Programul de Cooperare Norvegian (PCN) cu România este acum deschis pentru aplicaţiile de proiect. Prin PCN, România beneficiază de 48 milioane EUR pentru proiecte care se încadrează în următoarele domenii:

•Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (mediu)

•Eficienţă energetică şi energie regenerabilă

•Facilitarea producţiei sustenabile, inclusiv certificarea şi verificarea

•Sănătate

Programul este administrat de Norvegia, prin Innovation Norway în calitate de Administrator al Fondului, fiind destinat să contribuie la creşterea economică şi dezvoltarea durabilă în România. Finanţarea proiectelor prin acest program se face pentru: proiecte individuale, facilitatea de sprijin iniţial pentru sectoarele prioritare şi sprijin pentru ONG-uri şi parteneri sociali. Pentru a fi eligibile, aplicaţiile necesită existenţa unui parteneriat între entităţile din : România şi Norvegia, incluzând companii private şi publice, instituţii private şi publice, autorităţi publice, centrale şi regionale sau locale, ONG-uri, parteneri sociali. Oricare din parteneri poate fi promotorul aplicaţiei.

            Eligibilitatea solicitanţilor

• Toate instituţiile publice sau private şi organizaţiile non guvernamentale (ONG) constituite ca entităţi juridice în Părţi pot aplica pentru asistenţă, cu condiţia stabilirii unui parteneriat cu cel puţin o entitate de la cealaltă parte.

• În consultare cu PNC, Innovation Norway va adopta reguli privind criteriile suplimentare care se vor aplica pentru selectarea parteneriatelor eligibile.

 Sectoare prioritare

–  Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv proiecte de tip Implementare Mixtă conform protocolului de la Kyoto, şi a altor emisii în aer şi apă;

– Eficienţă energetică şi energie regenerabilă.(prioritate trebuie acordată proiectelor dezvoltate şi coordonate cu următoarele programe: - Programul cadru UE pentru competitivitate şi inovare (CIP) în perioada 2007-2013 (Energie Inteligentă Europa II) - Programele cadru UE 6 şi 7 pentru cercetare - Programul “Renergi” al Consiliului de Cercetare Norvegian. Facilitarea producţiei sustenabile, inclusiv certificarea şi verificarea.

– Sănătate;

– Facilitarea producţiei sustenabile, inclusiv certificarea şi verificarea

– Sănătate

Domenii prioritare( 1):

• Reducerea poluării aerului, în special a emisiilor de gaze cu efect de seră;

• Îmbunătăţirea tehnologiei şi proceselor, construirea capacităţii, reglementări şi monitorizare;

• Analiza impactului schimbărilor climatice şi măsuri de adaptare la schimbările climatice;

• Reducerea şi prevenirea poluării apei;

• Managementul deşeurilor, tratarea apelor uzate şi depozitarea în siguranţă a substanţelor periculoase;

• Stimularea tehnologiei de mediu;

• Promovarea unui transport urban care să nu dăuneze mediului;

Domenii prioritare (2)

• Promovarea eficienţei energetice în sectoarele cheie, cum ar fi industrie, construcţii, locuinţe şi transport.

• Promovarea energiei regenerabile

• Actualizarea sistemelor energetice şi de încălzire, inclusiv folosirea cogenerării de energie electrică şi termică.

• Consolidarea competenţelor şi a capacităţilor, înfiinţarea de centre energetice, reţele şi cooperare instituţională.

• Cercetare, dezvoltare şi dezvoltarea şi demonstrarea tehnologiei în sectorul energetic.

• Cooperarea pe probleme de siguranţă nucleară.

Domenii prioritare (3)

• Îmbunătăţirea tehnologiei şi a proceselor (inclusiv soluţii IT) în toate sectoarele.

• Dezvoltarea organizaţională, managementul riscului, certificare/verificare (calitate, sănătate şi siguranţă, mediu)

• Sisteme pentru întărirea competenţelor şi construcţie instituţională în sectorul construcţiei de nave.

• Activităţi de promovare a protecţiei mediului în sectorul turism

• Măsuri veterinare şi sanitare în cadrul producţiei alimentare.

Rata de finanţare pentru proiecte individuale variază între 250.000 şi 5.000.000 EUR.

• Entităţile interesate să aplice în cadrul acestui program pot accesa informaţiile şi documentele relevante prin intermediul principalului mijloc de informaţie pentru PCN cu România, şi anume pagina de internet:

• www.norwaygrants.org.

• Vor fi acceptate numai aplicaţiile completate în limba engleză şi trimise online pe pagina web a programului. Termenul limită pentru depunerea aplicaţiilor este 31 decembrie 2008.

• Din suma totală prevăzuta in Acordul de Cooperare, aproximativ 5% ar trebui alocată activităţilor legate de ONG-uri din sectoarele prioritare.

Pentru detalii va punem la dispoziţie următoarele date e contact :

Contact: Programul de Cooperare Norvegian, Ambasada Regală a Norvegiei în Bucureşti, Secţia Comercială / Innovation Norway, Tel.: (+4021) 21 22 023 / 028, Fax: (+4021) 21 22 038, E-mail: Bucharest@innovationnorway.no

Punctul Naţional de Contact România, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), Direcţia Analiză şi Programare. Tel: (+4021) 302 5215, Fax: (+4021) 302 5264. E-mail: simona.mocanescu@mfinante.ro http://www.eeagrants.org/

Programul şi planul de acţiuni privind

„Informarea şi comunicarea europeană“ - 2008

1. În data de 25.02.2008 în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean Ialomiţa s-a adoptat bugetul propriu. Alocarea financiară pentru programul „Informare şi comunicare europeană”  este de 65,00 mii lei. 

Compartimentul Integrare Europeană, Dezvoltare Regională si Parteneriate Interne si Internaţionale întocmeşte anual un plan de acţiuni pentru realizare in judeţ a politicilor de integrare si acţionează pentru aducerea mai aproape de cetăţeni a informaţiilor privind Uniunea Europeana, procesul de integrare europeana si impactul aderării României la UE. Pentru detalii puteţi accesa programul si planul de acţiuni  privind „Informarea si comunicare europeana”.

2. Compartimentul Integrare Europeană, Dezvoltare Regională si Parteneriate Interne si Internaţionale întocmeşte anual un plan de acţiuni pentru realizare in judeţ a politicilor de integrare si acţionează pentru aducerea mai aproape de cetăţeni a informaţiilor privind Uniunea Europeana, procesul de integrare europeana si impactul aderării României la UE. Pentru detalii puteţi accesa programul si planul de acţiuni  privind „Informarea si comunicare europeana”.

Program de activitate de informare europeană şi comunicare europeană - anul 2008

Plan de acţiune  privind comunicarea si informarea europeana pentru anul 2008

3.          Tineret in Acţiune este programul comunitar care pune in practica cadrul legal de susţinere a activităţilor de învăţare non-formala pentru tineri. Vine in continuarea programului Tineret va fi implementat in perioada 2007 2013 cu un buget total de 885 milioane de Euro. Pentru România este alocat un buget de aproximativ 3 milioane Euro anual.

            Descriere generala

Obiectivele programului sunt:

·  sa promoveze cetăţenia activa in rândul tinerilor in general si cetăţenia europeana in particular

·  sa dezvolte sentimentul de solidaritate si sa promoveze toleranta in rândul tinerilor, in special pentru a contribui la procesul de coeziune sociala in Uniunea Europeana

· sa sprijine înţelegerea reciproca intre tinerii din diferite tari

·  sa contribuie la îmbunătăţirea calităţii a sistemelor de susţinere a activităţilor de tineret si a capacitaţii organizaţiilor de tineret din societatea civila

·  sa promoveze cooperarea europeana in domeniul tineretului

Priorităţile programului sunt:

·  Cetăţenia europeana

·  Participarea activa a tinerilor

·   Diversitatea culturala

·    Incluziunea tinerilor cu oportunitatea reduse

Programe operaţionale

Obiectivele si priorităţile menţionate mai sus vor fi atinse prin intermediul a cinci programe operaţionale (pentru detalii vezi secţiunile dedicate acestora):

1. Tineri pentru Europa

2. Serviciul european de voluntariat

3. Tinerii in lume

4. Sisteme de susţinere

5. Susţinerea cooperării europene

2. Termene limita

Pentru proiectele care sunt selectate la nivel naţional exista cinci termene limita de depunere a candidaturilor pe an (pentru toate acţiunile):

Pentru proiectele care sunt selectate la nivel european exista trei termene limita de depunere pe an:

NOTA!!! La nivel european nu pot candida decât organizaţii non-guvernamentale europene care îşi au sediul in una din tarile participante la program si au sucursale in cel puţin opt tari participante la program.

3. Cine poate candida

·  Organizaţii neguvernamentale înfiinţate conform ordonanţei nr. 26/2000 cu privire la asociaţii si fundaţii

·  Instituţii publice implicate nemijlocit in lucrul cu tinerii

·   Grupuri informale de tineri, dar care sunt reprezentate (inclusiv contractual) de una din categoriile de organizaţii menţionate mai sus

Doar pentru Serviciul European de Voluntariat

·  O structura care se ocupa cu organizarea unui eveniment in domeniul tineretului, sportului si culturii, daca este structura coordonatoare

ATENTIE! Instituţiile din învăţământul pre-universitar si universitar nu sunt eligibile.

4. Buget

Bugetele alocate fiecărei acţiuni pentru anul 2007 in România sunt:

Distribuţia sumelor aprobate pentru fiecare termen limita este următoarea:

In cazul in care plafonul maxim alocat pentru un anumit termen nu este atins, sumele ramase vor fi reportate pentru termenele ulterioare.

Link Ansamblul Regiunilor Europene   www.a-e-r.org

 Comisia Europeană a aprobat Programul Naţional de Dezvoltare Rurală  

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a transmis că, miercuri, 20 februarie 2008, Comitetul de Dezvoltare Rurală, structură instituţionalizată a Comisiei Europene a aprobat la Bruxelles PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ.

Din valoarea totală a Programului de 8 miliarde euro, România va primi din partea Uniunii Europene un prim avans de 3,5%, în vederea începerii acţiunilor de finanţare.

Începând cu luna martie 2008, vor fi lansate primele linii de finanţare europeană pentru investiţiile care privesc restructurarea agriculturii şi a sectorului alimentar.

MANIFESTĂRILE  ORGANIZATE CU OCAZIA   ZILEI  DE “9 MAI – ZIUA EUROPEI”

Consiliul Judeţean Ialomiţa a elaborat şi implementează un “Plan de acţiune” privind comunicarea şi informarea pe teme europene pentru anul 2007. Unul din obiective este acela de a dezvolta subreţeaua multiplicatorilor de informaţiei europeană alcătuită din reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Ialomiţa şi cei ai instituţiilor subordonate acestuia.

Potrivit planului sus menţionat, cu ocazia zilei  de 9 Mai - Ziua Europei, Consiliul Judeţean Ialomiţa, în cadrul Centrului de Informaţii pentru Cetăţeni, a organizat o expoziţie  cu materiale informative despre Uniunea Europeană, prezentarea buletinului Euro Ştiri şi distribuire de materiale informative despre Uniunea Europeana. De asemenea, va colabora în realizarea manifestărilor dedicate acestei zile cu membrii subreţelei – instituţii publice de cultură de sub autoritatea sa.

În cadrul acţiunii „VALORI EUROPENE, VALORI IALOMITENE” Centrul Cultural UNESCO Ionel  Perlea a desfăşurat:

- Festivalul şi Concursul Naţional de Interpretare a Liedului Ionel Perlea ediţia a XVI- a;

- Proiectul internaţional „Artă şi Cultură 2007” expoziţia de pictură „Primavara europeana”. În data de 9 mai 2007 în cadrul unui proiect cultural interregional expoziţia va fi itinerată la Casa de Cultură „Grigore Kiazim” – Macin ( Tulcea) în scopul promovării valorilor cultural- artistice româno- italiene.

Muzeul Judeţean Ialomiţa  desfăşoară manifestarea culturală cu tema  „9 Mai Ziua Europei“ la care participă elevi ai Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” în cadrul programului „Muzeul şi şcoala”. Manifestarea cuprinde prezentarea unor teme europene, organizarea unui concurs pe teme europene şi distribuirea de materiale informative despre Uniunea Europeană.

În cadrul Muzeului  Naţional al Agriculturii din România se va deschide o expoziţie cu numele „Noi in Europa”.

Biblioteca Judeţeana „Ştefan Bănulescu” Slobozia organizează expoziţia de carte sub genericul „9 Mai Ziua Europei” si o întâlnire pe teme europene cu elevii Scolii nr. 2 Slobozia.  

 PROTOCOL DE PARTENERIAT

privind comunicarea pe teme europene

În ziua de 27.04.2006, între orele 17.00 - 18.30, la Sala Platinum a Hotelului Howard Johnson din Bucureşti, a avut loc ceremonia de semnare a PROTOCOALELOR DE PARTENERIAT în domeniul comunicării pe teme europene dintre DELEGAŢIA COMISIEI EUROPENE ÎN ROMÂNIA şi reprezentanţii autorităţilor publice judeţene: prefecţi şi preşedinţi de consilii judeţene.

Prezent la ceremonia de semnare a protocoalelor, Jonathan Scheele, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, a declarat: „Noua abordare a Comisiei Europene din punctul de vedere al comunicării poate fi rezumată astfel: înainte de a le vorbi, trebuie să îi ascultăm pe oameni; comunicarea cu aceştia trebuie să evidenţieze modul în care politicile europene le afectează viaţa de zi cu zi, astfel încât cetăţeanul să se poată implica în construirea Europei în care doreşte să trăiască.“

Prin „Protocoalele de parteneriat“ semnate se urmăreşte atât promovarea  şi îndeplinirea obiectivelor „Strategiei de comunicare şi informare pe teme europene în anul 2006“ a Delegaţiei Comisiei Europene în România, cât şi a planurilor judeţene de acţiune pentru realizarea comunicării şi informării pe teme europene. De asemenea, se doreşte dezvoltarea în fiecare judeţ a unei puternice reţele de multiplicatori de informaţie europeană.

Reţeaua Multiplicatorilor de Informaţie Europeană îşi propune să transmită la nivel regional şi local informaţii despre Uniunea Europeană şi aderarea României. Ea cuprinde persoane,organizaţii şi instituţii care au posibilitatea şi experienţa de a oferi informaţie europeană adaptată nevoilor specifice ale comunităţilor cărora li se adresează.

Delegaţia CE şi-a asumat misiunea de a susţine Reţeaua prin oferirea de expertiză, materiale documentare şi sprijin instituţional.

Protocolul de parteneriat a fost semnat  de domnul Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România şi domnul Vasile Silvian Ciupercă, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa.

P  L  A  N     D  E     A  C  Ţ  I  U  N  E

pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei  de  comunicare şi informare pe teme europene pentru anul 2006

Cooperarea inter-regională din bazinul Mării Negre

În perioada 30-31 martie 2066 a avut loc la Constanţa, Conferinţa Internaţională asupra cooperării inter-regionale din bazinul Mării Negre, eveniment organizat de Congresul Autorităţilor locale şi Regionale din Cadrul Consiliului Europei, Ministerul Afacerilor Externe din România, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România şi Consiliul Judeţean Constanţa.

Cei peste 150 de participanţi - invitaţi, oficialităţi guvernamentale şi locale ale ţărilor din Bazinul Mării Negre - au dezbătut teme referitoare la managementul problemelor Bazinului Mării Negre, cooperarea internaţională şi inter-regională de la marea Neagră şi instrumentele legale aferente, paşii ce trebuie făcuţi pentru realizarea unei euro-regiuni la Marea Neagră, condiţiile finale ale conferinţei şi adoptarea DECLARAŢIEI FINALE.

Conferinţa a fost onorată de prezenţa Preşedintelui României, domnul TRAIAN BĂSESCU, de Preşedintele Congresului Puterilor Locale şi Regionale din Europa, domnul GIOVANNI DI STASI, de secretarul general al Consiliului Europei, domnul TERRY DANIS şi de Ministrul Afacerilor Externe al României, domnul MIHAI RĂZVAN UNGUREANU.

La lucrările conferinţei Consiliul Judeţean Ialomiţa a fost reprezentat de domnul preşedinte Vasile Silvian Ciupercă.

Conferinţa a adoptat o DECLARAŢIE FINALĂ

13 februarie 2006

Conference on interregional co-operation in the Black Sea Area

Constanja (Romania) - March 2006

Preliminary draft of final Declaration

The representatives of international organizations, of national, regional and local authorities, as well as of the civil society, meeting in Constania (Romania) on the 30" of March 2006, at the Conference on interregional co-operation in the Black Sea area:

1. Express their gratitude to the Romanian authorities for their hospitality and commend Romania's commitment to the cause of the Black Sea, pursued at the level of the Council of Europe as well as at the Black Sea Economic Co-operation Organization (BSEC), both of which it currently chairs;

2. Thank the Congress of Local and Regional Authorities of the Council of Europe for the special attention it devotes to the problems of semi-closed seas such as the Adriatic, Baltic, Black Sea and Mediterranean;

3. Note with satisfaction the creation of the Adriatic Euro-region in Venice. on 6 February 2006;

4.  Emphasize the heightened geopolitical importance of the Black Sea region due to the enlargement, both imminent and future, of the European Union to some of its riparian States;

5. Take note of the different initiatives undertaken in the Black Sea region and welcome the ongoing co-operation at various levels: intergovernmental via the BSEC, inter­parliamentary within the Parliamentary Assembly of the Black Sea Economic Co-operation Organization (PABSEC), local via the association of Black Sea capital cities etc;

6. Convinced that dialogue and co-operation at all institutional levels are a key means of enhancing the prospects of the Black Sea, commend the excellent work and high quality dialogue aimed at generating fruitful synergies to the benefit of the sustainable development of the Black Sea area,

7. Welcome the interest already shown by the Council of Europe to the Black Sea issues, particularly through conferences organised by the Parliamentary Assembly and the Congress of Local and Regional Authorities of the Council of Europe;

8. Reiterate the acknowledged political importance of co-operation between local and regional authorities and agree that closer links at that level, while respecting the institutional and legislative framework of the States involved, can make a substantial contribution to ensuring peace, stability, and sustainable development in the Black Sea area;

9. Recognize the significant contribution of the Council of Europe and, in particular, of the Congress of the Local and Regional Authorities of the Council of Europe and of the European Framework Convention on the trans-border co-operation of the local authorities (Madrid, 1980) to the reinforcement of the regional co-operation in Europe and reaffirm the link existing between trans-national regional co-operation and the inter democratic stability and sustainable development of the regions concerned,

10. Stress that the natural or conventional borders should not prevent the development of exchanges, bonds and dialogue among the peoples, and civilizations in the Black Sea area, aimed at promoting the peaceful co-existence in multi-ethnic societies and the promotion of the value of multi-culturalism;

11. Appreciate that the interregional co-operation contributes to the improvement of the quality of life of the inhabitants of the Black Sea area, to the social cohesion and a better understanding of the peoples in the border regions of the Black Sea basin.

12. On this basis, consider that the regional and local authorities in this area, while differing in their range of prerogatives and institutional organisation, are nevertheless united in respect for the values of Democracy, the Rule of law and Human Rights and capable of making a tangible and valuable contribution to European integration, by means of trans­border, trans-national and interregional co-operation emphasising the importance of applying the European experience of local administration as an important element contributing to building a Europe based on the principals of democracy, rule of law and human rights;

13. Bearing in mind that all Black Sea riparian States are members of the Council of Europe, consider that the Council of Europe could facilitate a strengthened co-operation among local and regional authorities in the Black Sea area and thus substantially contribute to the common objective of building a Europe without dividing lines;

14. Encourage the coastal states of the Black Sea area to constantly and effectively support the trans-border, trans-national and inter-regional co-operation of their local and regional authorities, in order to create favourable conditions for the consolidation the democratic practices, good governance at the local level and for the sustainable development in the region;

15. Stress, however, that - given the environmental and ecological issues - action to tackle the problems of the Black Sea region cannot be limited solely to its riparian States and must be extended to a broader geographical area, including the Danube basin and the countries of the South Caucasus;

16. Consider it important that this dialogue be reflected in concrete and ongoing commitment, firmly rooted in the practices of local and regional authorities or national structures with equivalent responsibilities:

The participants ask:

17 The Congress of Local and Regional Authorities of the Council of Europe to pursue its commitment to the Black Sea area and contribute to the creation, by the end of 2007, of a Euro-region along the lines of the Adriatic Euro-region, providing the riparian countries of the Black Sea with an instrument establishing an effective dialogue and co-operation among the local and regional authorities, as well as concerted and integrated approaches to the region's problems;

18. The Committee of Ministers of the Council of Europe to support this initiative by facilitating inter alia co-operation between the Congress and national authorities in this undertaking,

19. That the following aims be considered when devising the Black Sea Euro-Region project:

- promoting the co-operation among the Black Sea countries at local and regional level -            consolidating the democratic stability and promoting good governance.

- contributing to the promotion of sustainable development, including through improved social and economic cohesion.

- enhancing the development of mutual relations between residents and institutions in this area, as a precondition for better knowledge, understanding and co-operation:

- making better use of regional resources to strengthen local authorities' management skills;

- fostering an effective exchange of experience in identifying sustainable financial resources for common projects of local and regional authorities, including through assistance programmes developed by the ELI,

- contributing to the promotion of exercising of the citizen's rights to participate in the public administration at local level.

20. That the participating international organizations and the national, regional and local authorities focus in the coming months on finalizing the negotiations on:

•  the agreement establishing the status of the Black-Sea Euro-region and

•  setting up a small Secretariat with a technical mandate aiming at facilitating the exchanges of views and preparing the necessary documentation- In this regard, thank the Romanian authorities and take note of Romania's offer to support the setting up of a permanent Secretariat of the future Black-Sea Euro-region,

The countries concemed are pro memoriam:

1. Bulgaria. Georgia, Moldova, Romania, Russia, Turkey, Ukraine as well as Armenia, Azerbaijan and Greece

3. At a later stage other interested states

CONGRESUL AUTORITATILOR LOCALE SI REGIONALE

Conferinţa de cooperarea inter- regionala in zona Marii Negre

Contanta – martie 2006

Proiect preliminar pentru declaraţie finala

         Reprezentanţii organizaţiilor internaţionale , autoritatilor naţionale, locale si regionale, precum si cei ai societatii civile, s-au întâlnit la Constanta in data de 30.03.2006 la Conferinţa pentru cooperare inter regionala din zona Marii Negre pentru a :

1. exprima mulţumiri autoritatilor romane pentru ospitalitatea de care dat dovada si pentru angajamentul pe care România l-a făcut in ceea ce priveşte cauza Marii Negre, urmărit la nivelul Consiliului Europei si Organizaţiei de Cooperarea Economica a Marii Negre (BSEC)  de către cei doi preşedinţi in funcţie;

2. mulţumi Congresului autoritatilor locale si regionale ale Consiliului Europei pentru atenţia speciala pe care a acordat-o problemelor marilor semi închise cum ar fi Adriatica, Baltica, Marea Neagra si Mediterana;

3. nota satisfacţia creării in data de 06.02.2006 a Euro regiunii Adriatica in Veneţia ;

4. sublinia marea importanta geopolitica din regiunea Marii Negre pentru lărgirea UE , pentru prezentul si viitorul unor state riverane din Uniunea Europeana.

5.  nota diferitele intitiative întreprinse in regiunea Marii Negre si salutarea cooperării continue la diferite nivele: interguvernamental prin BSEC, interparlamentar prin intermediul Ansamblului Parlamentar al Organizaţiei de Cooperare Economica a Marii Negre, local prin asociaţii ale oraşelor (municipiilor) Marii Negre;

6. ne convinge ca dialogul si cooperarea la nivelul tuturor instituţiilor sunt o cheie ce asigura creşterea perspectivelor privind Marea Neagra, recomanda lucrări excelente si dialog de înalta calitatea cu scopul de a genera sinergii pozitive pentru  progresul susţinut al zonei Marii Negre

7. saluta interesul deja arătat de Consiliul Europei pentru problematica Marii Negre , in mod deosebit prin conferinţele organizate de Ansamblul Parlamentar si Congresul Autoritatilor locale si regionale ale Consiliului Europei;

8. reitera importanta cunoştinţelor politice in vederea cooperării intre autoritatea locale si regionale precum si a acordului ca strânsele  legături de la acel nivel, in conformitate cu legislaţia statelor implicate, pot avea o contribuţie substanţiala pentru asigurarea păcii si dezvoltarea zonei Marii Negre;

9. recunoaşte contribuţia semnificativă a Consiliului Europei, in special, a Congresului Autoritatilor locale si regionale si a Cadrului Convenţiei Europene in ceea ce priveşte  cooperare transfrontaliera a autoritatilor locale ( Madrid , 1980) pentru consolidarea cooperării regionale in Europa si sa se reafirme legătura existenta dintre cooperarea regionala si trans naţionala si legătura dintre stabilitatea inter democratica si dezvoltarea susţinuta a regiunilor interesate.

10. accentua faptul ca hotarele convenţionale sau cele naturale nu trebuie sa împiedice dezvoltarea schimburilor, legături si dialoguri intre oameni, si civilizaţie in zona Marii Negre, cu scopul de a promova coexistenta in pace in societăţile mulţi etnice si promovarea valorii mulţi culturale.

11. aprecia faptul ca cooperarea interregionala contribuie la imbunatatirea calităţii vieţii pentru locuitorii zonei Marii Negre, de la o coeziune sociala la o mai buna înţelegere a oamenilor dintre graniţele bazinului Marii Negre;

12. observa ca autorităţile regionale şi locale din aceasta zona, deşi sunt organizaţii diferite sunt unite in respectarea valorilor Democraţiei, a legilor si drepturilor omului şi sunt capabile sa aducă o contribuţie de valoare pentru integrarea europeana, prin mijloace transfrontaliere, trans naţionale si cooperare regionala, accentuând importanta aplicării experienţelor europene ale administraţiei locale ca un important element ce contribuie la construirea unei Europe bazate pe principii democratice, legi si reguli, drepturi ale omului.

13. susţine ca statele riverane sunt membre ale Consulului Europei , ceea presupune facilitarea întăririi cooperării intre autorităţile locale si regionale din statele zonei Marii Negre, si astfel contribuie substanţial la obiectivele comune pentru clădirea Europei fara linii despărţitoare.

14. încuraja statele din zona  Marii Negre sa sprijine constant si eficace cooperarea transfrontaliera, trans naţionala si interregionala dintre autorităţile locale si regionale, in vederea creării de condiţii favorabile pentru consolidarea practicilor democratice, buna guvernare de la nivel local si pentru susţinerea dezvoltării regiunii;

15. accentua totuşi faptul ca problemele din regiunea Marii Negre nu pot fi limitate doar statelor riverane si trebuie extinsa pana la hotare geografica , incluzând bazinul Dunării si tarile din sudul Caucazului.

16. considera important dialogul reflectat in practici concrete inradacinat in structurile naţionale si regionale cu atribuţii specifice;

Participanţii au cerut ca

17.  Congresul autoritatilor regionale si locale ale Consiliului Europei sa urmărească angajamentul pentru zona Marii Negre si sa contribuie la crearea , pana la sfârşitul lui 2007 ,  a unei Euro regiuni de-a lungul coastei Euro regiunii Adriatice, furnizând statelor riverane un instrument pentru stabilirea unui dialog si o cooperare intre autorităţile regionale si locale precum si o apropiere integrata si concentrata in legătura cu problemele regiunilor;

18. Comitetul de miniştrii ai Consiliului Europei sa sprijine iniţiative si sa faciliteze cooperarea inter alia si iniţiativa dintre Congres si autoritati locale;

19. urmatoarele scopuri sa fie luate in considerare când se va infiinta proiectul Euro regiunii Marea Neagra:

-  promovarea cooperării intre tarile Marii Negre;

-  consolidarea stabilităţii democratice si promovarea bunei guvernări;

-   contribuţia la promovarea progresului sustenabil, incluzând imbunatatirea coeziunii economice si sociale;

- lărgirea relaţiilor reciproce dintre rezidenţi si instituţii din zona, ca o precondiţie a unor mai bune cunostinte, înţelegere si cooperare;

-  utilizarea mai buna a resurselor locale pentru întărirea abilitaţilor manageriale ale autoritatilor locale;

-  sa adopte unor schimburi de experienţe concrete pentru idnetificarea resurselor financiare sustenabile pentru proiecte comune ale autoritatilor locale si regionale, incluzând asistenta programelor dezvoltate de UE;

-    contribuirea la promovarea exercitării drepturilor cetăţeanului in vederea participării la dezbaterile publice de la nivelul administraţiei locale;

20. Participarea organizaţiilor internaţionale si  naţionale, autoritatilor locale si regionale sa se concentreze in lunile următoare asupra finalizării negocierilor privind:

-         acordul privind stabilirea statului  Euro Regiunii Marii Negre si

-         organizarea unui mic secretariat cu mandat tehnic care sa faciliteze schimburile punctelor de vedere si sa pregătească documentele necesare; din acest punct de vedere mulţumim autoritatilor din România si luam in considerare sprijinul pe care ni l-a oferit in organizarea unui secretariat permanent  al viitoarei Euro Regiuni  Marea Neagra

Tarile preocupate sunt:

1.Bulgaria, Georgia, Moldova, România, Rusia , Turcia, Ucraina, precum si Armenia, Azerbaijan si Grecia

2. Intr-o etapa ulterioara : alte state interesate

Eveniment: Vizită regională    Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, a vizitat judeţul Ialomiţa      „Profilurile celor trei judeţe pe care le voi vizita în această săptămână sunt extrem de diferite, „mizele“ dezvoltării în fiecare caz variind de la oportunităţile oferite de cooperarea transfrontalieră la cele date de potenţialul turistic. Există, cu toate acestea, un numitor comun, care se referă la necesitatea unei abordări responsabile şi eficiente a dezvoltării regionale. Încurajez autorităţile judeţene şi Agenţia de Dezvoltare Regională să se concentreze  atât  asupra  implementării  actualului  program   de   coeziune  economică  şi  socială,  cât  şi

asupra pregătirii capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale ce vor fi disponibile după intrarea României în Uniunea Europeană“.                                                                                                                                          Jonathan Scheele

În perioada 25-27 ianuarie 2006, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România revine în judeţele Ialomiţa, Călăraşi şi Prahova, în vizită regională de informare, prin care se doreşte cunoaşterea priorităţilor de dezvoltare locală în contextul integrării europene, evaluarea posibilităţilor de absorbţie a viitoarelor fonduri structurale de către autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale, precum şi a stadiului de implementare şi a rezultatelor obţinute prin proiectele finanţate de Uniunea Europeană.

Miercuri, 25 ianuarie 2006, domnul Jonathan Scheele a fost  oaspetele judeţului Ialomiţa. Programul vizitei a început la S.C. REAL COMPANY, în localitatea Malu, comuna Sf. Gheorghe, societate care a beneficiat de un proiect SAPARD, Măsura 3.1., în valoare de 185.979 euro, pentru modernizarea spaţiilor de producţie.

A urmat o întâlnire, la Consiliul Judeţean Ialomiţa, cu reprezentanţii autorităţilor publice judeţene şi locale: Vasile Silvian Ciupercă - preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, Cazacu Marinică - prefectul judeţului Ialomiţa, Gigi Petre - subprefect şi Gabi Ionaşcu - primarul municipiului Slobozia.     Domnul Jonathan Scheele a prezentat proiectele finanţate de Uniunea Europeană, insistând pe ideea că integrarea României va aduce oportunităţi sporite de finanţare din fonduri  structurale,  dar  este  necesar  să  se

elaboreze proiecte mature, care să răspundă  nevoilor reale ale comunităţilor. În acelaşi timp, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România a evaluat proiectele derulate în judeţul Ialomiţa cu fonduri nerambursabile alocate prin programele Uniunii Europene şi a dezbătut cu autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale portofoliul de proiecte pentru perioada 2006-2012. S-a insistat pe ideea ca dezvoltarea economică în mediul rural să fie o prioritate pentru autorităţi, în condiţiile unui judeţ preponderent agrar, că trebuie găsite formule de parteneriat pentru accesarea fondurilor europene. De asemenea, s-a discutat despre necesitatea formării şi extinderii reţelei de multiplicatori de informaţie europeană în judeţul Ialomiţa.

    Următorul obiectiv al vizitei a fost Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Ialomiţa, unde domnul Jonathan Scheele a analizat modul în care instituţia se implică în reducerea şomajului şi cum sunt valorificate fondurilor destinate ocupării şi reconversiei forţei de muncă. A fost abordată şi posibilitatea ca în acţiunile de consiliere desfăşurate de AJOFM să fie inclusă şi o tematică specifică diseminării informaţiei europene.

    Centrul de recuperare pentru copiii cu handicap neuro-psihic din Slobozia  este beneficiarul unui proiect PHARE 2002 în valoare de 258.144 euro şi a reprezentat un alt punct din programul vizitei.

    Domnul Jonathan Scheele a apreciat modul în care funcţionează centrul, serviciile pe care le oferă şi standardul lor de calitate, preocuparea Consiliului Judeţean Ialomiţa şi a Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ialomiţa pentru dezvoltarea şi diversificarea programelor destinate protecţiei copiilor şi persoanelor vârstnice.

     Un alt proiect accesat din fonduri europene este cel finalizat de S.C.  Sorinna SRL Slobozia (Program PHARE 2000 în valoare de 56.690 euro), în domeniul confecţiilor de serie mică. Oaspetele a remarcat evoluţia bună a activităţii societăţii într-un segment de piaţă mai deosebit pentru zona Ialomiţei şi posibilitatea ca, prin proiecte, IMM-urile să absoarbă o parte din şomeri şi să asigure dezvoltare economică durabilă în comunităţile locale.

      Vizita în Ialomiţa s-a încheiat cu o conferinţă de presă, susţinută în sala Consiliului Judeţean Ialomiţa, unde domnul Jonathan Scheele a făcut un bilanţ al vizitei şi a răspuns întrebărilor reprezentanţilor mass-media locale.

Mai multe imagini in galeria foto

Conferinţa internaţională

„Autorităţi locale şi regionale din sud-estul Europei -

experienţe şi perspective“

        În perioada 13-15 octombrie 2005, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, domnul Vasile Silvian Ciupercă a participat la Conferinţa internaţională „Autorităţi locale şi regionale din sud-estul Europei - experienţe şi perspective“ desfăşurat la Viena (Austria) şi organizat de Consiliul European al Municipilităţilor şi Regiunilor (C.M.E.R.) şi Asociaţia Oraşelor şi Municipiilor din Austria.

        Conferinţa a oferit posibilitatea dezbaterii unor teme ca: „Sud-Estul Europei - care sunt mizele şi care sunt aşteptările“, „Priorităţi  ale preşedinţiei Uniunii Europene asigurată de Austria - în anul 2006 pentru S-E Europei“, „Rolul Congresului Autorităţilor Regionale şi Locale“, „Cooperarea şi schimbul de experienţă între asociaţiile autorităţilor locale şi regionale“, „Finanţarea infrastructurii locale“ şi întâlniri cu Hans Winkler, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe al Austriei, Michel Haupl - preşedintele CMR, primar  şi guvernator al Vienei, cu membri ai Parlamentului European.

         În cadrul manifestării preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, a conferenţiat despre: „Rolul, locul şi priorităţi ale Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România pentru modernizarea administraţiei publice“.

Priorităţi ale U.N.C.J.R. în contextul modernizării administraţiei publice

(extras din alocuţiunea domnului Vasile Silvian Ciupercă - preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa

 la Conferinţa internaţională „Autorităţi locale şi regionale din sud-estul Europei -

experienţe şi perspective“ desfaşurată în perioada 13-15 octombrie 2005 la Viena - Austria

Brief presentation:

In January 18, 1993, was created the Association of the Presidents of County Councils of Romania. In January 31, 2000, this Association changed its name and became National Union of County Councils of Romania - UNCJR. UNCJR represents the interests of County Councils both individual and as associations or as unions in the relation with both the executive and the legislative power, regardless of political membership.

UNCJR is acting to promote and to apply the principles of regional development, to support the sustainable development at local and regional level (economic, social, cultural, environment, etc.), to support the civic participation to the decisional process, to achive cooperation programmes, to reduce the differences of income level between counties and regions by promoting regional development programmes.

Brussels Representation Office:

To achive its goals, in accordance with the Bylaw, UNCJR started an Representation Office in Brussels, where every county council in Romania has the possibility to send probationers on probations of 3 months, with the following main objectives:

•  To promote the external image of Romania and of its counties – the Romanian identity and values;

•  To improve the performances of the public servants and the public administration workers in the field of european affairs at local level;

•  To increase the knowledge level of the 41 county councils representatives in the field of european affairs;

•  To develope new skils of the probationers in the project management field on the structural funds perspective;

•  To increase the level of using the lobby techniques at the local public administration level.

Active participation to the European dialog and partnerships :

Institutional level:

•  Council of Europe - CLRAE: constant support in the decentralisation process; Report and Resolution adopted on management of river basins; Report and Resolution adopted on youth education for sustainable development and the role of the regions;

•  CoR: Romanian delegation of observers;

•  AER: a Romanian Antenna, in the structure of UNCJR, settled at Alba Iulia; counties’ direct membership;

•  Permanent European Office in Brussels.

 Bilateral level:

•  Agreement with ADF – French Association of County Councils (Assemblee des Departements de France);

•  Member of RETIS – Transregional European Network for Social Inclusion; 

•  Member of CEMR – Council of European Municipalities and Regions;

•  Direct contacts with regions from all European countries.

Legislative context:

 The Romanian society is trying for more than 15 years to find its way to a certain functionality, which will integrate it in the group of democratic, European societies. Although the goal of European integration has been settled for many years, as an evidence of the European Union’s appreciation for this ideal space for the Romanian citizens, the steps that need to be made in order to meet the criteria negotiated and approved by both sides, prove themselves to be extremely difficult.

The European Charter of Local Autonomy, adopted in Strasbourg in the 15-th of October 1985 and ratified by Romania by Law no. 199 of the 17-th of November 1997, provides in art. 4 point 6: Local authorities shall be consulted, insofar as possible, in due time and in an appropriate way in the planning and decision-making processes for all matters which concern them directly.

Accordingly to all the invoked documents, and especially to the provisions of the European Charter of Local Autonomy, amending Law no. 215/2001 on local public administration implies consulting the involved parts, respectively the Romanian Government, in particular the Ministery of Administration and Internal Affairs, the Romanian Parliament and the associative structures of the local administration.

Taking into consideration the fact that until the 19-th of August 2005 there haven’t been any consultations made concerning the proposals of amendment that refer to the public administration on a county level, the National Union of County Councils of Romania has adopted a Position Paper and has also drawn up points of view regarding the proposals of amending Law 340/2004 on the institution of the prefect and concerning the legislative projects on local public finances.

For instance, the project of law on the amendment of Law 215/2001 on local public administration, has among the proposals the intention of modifying the conditions of dissmisal of the presidents and vicepresidents of county councils, as well as of the vicemayors, and this provisions will affect the local public administration stability.

The priorities of the National Union Of County Councils Of Romania regarding the modernisation of public administration

1)    Decentralisation

 -   finishing the decentralisation process through the assurance of proper legislation background, materialised with the adaptation of legislative packet – the local public administration low , the local finance public low, decentralisation frame- low, the low regarding the institution of the prefect, the public office workers statute, which can offer to the public local and county administration a real, decisional and financial autonomy, and in the same time a mobile and coherent juridical frame in the practising the attributes of these levels.

 - establishing the obligation of central authorities of associative structures form public local and county administration in specific fields of activity, and establishing the territorial community interests under the nullity sanction of the lows adopted without such consultation.

 - promoting the real and active institutional partnership between central and local authorities, in the light of subsidiary and proximity principals.

 - training of public local and county administration office workers by giving the exclusive ability to the authorities regarding the number of personnel, the criteria’s and remuneration levels for the office workers, depending on features and local community revenue.

 - the transformation of public office workers in specialists of public business and into public services workers;

 - transferring some settlements abilities to the local authorities;

 - passing the decentralised  services from education , culture, health, health insurance fields under the local and county administration order in the same time with the transferring of the financial resources.

 - applying the communication, transparency, efficiency, responsibilities participation , coherency, proportionality and subsidiary principals.

2. Getting out from political field the public management

- public and local administration should represent the general interest of territorial community without taking into account the policy affiliation , during practice of the attributes and components.

- changing the institution of the prefect low by limitation the given rights which wound local authority;

- disapproving any legislative attempt or initiative regarding the change of the game rules during one mandate only on group interests, policy and  formal policy;

3. Regional Development  

- improving the legislative frame regarding the regional development in order to guarantee the inalienable right of county and local authorities  for the representation, consultation and the expression of the interests into the regional structures.

- involving  all the local and central authorities in the debates regarding the European Union  budget views, for the period between 2007-2013, with direct effect on structure and structural dimension of the founds.

- fundamental reorganising of the links between public local and county administration and regional development agencies,  between the regional development councils and European Integration Ministry  in order to guarantee a better functionality level in which local factors have to be motivated, implicated and in which to find again the local interests.

- analysing every regional and local structure with the awareness, motivated, professional, efficient and voluntary implication for the elaboration of development regional and national plans, in order to have results according with territorial community wishes which make part of the region.

- assuring a transparent and efficient management of European founds unroll through the regional development agencies.

- consulting consistent and efficient the all levels, authorities,  into the last two years development regional structures created in the elaboration process of regional development  plans, taking into account the  statistic and development dimensions admitted at the European level.

We trust the acceleration of this process of incrising and strenghtening local self-governments; we trust the development of relationship with associative structures in Europe and in South East Europe, based on the values of the European Union, values promoted by descentralisation, by increasing local authonomy.

For everithing that takes place now, for everything that will take place tomorrow, we thank the organizers, we thank you all for being here, together, and we assure you that National Union of County Council of Romania will remain an active and reliable partner for the benefit of all Europe.

                                                       Thank you for your attention.

Guvernele Locale si Regionale din Sud Estul Europei

– experienţe si perspective -

–        Viena 14-15 Octombrie 2005 –

Declaratie finala

Guvernele Locale si Regionale din Sud Estul Europei  s-au adunat in perioada 14 -15 octombrie 2005 la iniţiativa Consiliului European al Municipalitatilor si Regiunilor si cu sprijinul Asociaţiei Oraşelor si Municipiilor din Austria.

- luand in considerare importanta integrării tarilor si oamenilor din regiunea de sud est a Europei in spaţiul nostru comun european, al păcii, progresului si democraţiei;

- conştiente de evoluţia pozitiva si dezvoltarea care a avut loc in ultimii ani in legătura cu stabilizarea  acestei regiunii in cadrul continentului nostru;

-   asteptand cu interes contribuţia eminenta a Consiliului European in  acest proces;

- convinşi de necesitatea ca Uniunea Europeana trebuie sa isi asume un rol de conducere special tinand cont de noua situaţie ce a rezultat din cea mai noua lărgire;

- aprobând in totalitate obiectivele definite la Summitul de la Thessaloniki  din 2003 cu privire la implementarea procesului de stabilizare si asociere, lansat de Uniunea Europeana, in vederea permiterii unor mai strânse legaturi cu tarile din Vestul Balcanilor in vederea unor eventuale parteneriate;

-   exprimând satisfacţia progresului privind negocierile purtate pentru Bulgaria si România;

- asteptand cu interes începerea negocierilor dintre Uniunea Europeana si Croaţia in data de 3 octombrie, deschiderea negocierilor asupra stabilizării si acordului de asociere cu Uniunea Statelor Serbia si Muntenegru in 10 octombrie si opinia favorabila a Uniunii Europene asupra calitatii de membru a Macedoniei ce se asteapta in data de 9 noiembrie;

- reamintind speranţele ca soluţii potrivite vor fi găsite pentru toate tarile din regiune, incluzând si Moldova;

Reprezentanţii aleşi ai tarilor din S-E Europei reafirma:

1.      Contribuţia esenţiala a autoritatilor locale si regionale in vederea asigurării unei dezvoltări stabile: De altfel este foarte importanta lupta guvernelor locale si regionale precum si a organizaţiilor reprezentative astfel încât sa se poată menţine o înalta calitate in vederea furnizării si organizării unor servicii importante pentru populaţie.

2.      Creşterea nivelului muncii din tarile sud europene in vederea atingerii standardelor U.E.  si necesitatea intensificării cooperării dintre asociaţiile autoritatile locale si regionale  din cadrul celor 25 de state membre ale UE si acelea din tarile din sud estul Europei .

3.      Dorinţa de a coopera strâns, recunoscând rolul pe care l-a jucat pana acum Uniunea Europeana, Consiliul Europei si sprijinul pentru mulţi sponsori publici si privaţi din Europa si cei internaţionali, precum si rolul deosebit al Consiliului european al municipalitatilor si regiunilor.

 Pentru viitor  ei doresc: 

4. Sa grăbească instituţiile europene sa garanteze un sprijin deosebit bazat pe schimburi de experienţe,  infratiri si logistica (know-how) intre autoritati locale si intre asociaţii guvernamentale locale incluzând si cadrul CARDS sau orice alt nou program. Din acesta perspectiva CEMR este dornic sa facă propuneri concrete bazate pe experienţa sa de membru in asociaţii.

5. Luând in considerare sporirea distribuirii si pregătirii de informatii privind standardele UE care oferă oportunitati unice pentru grăbirea armonizării dintre tarile din sud estul Europei si Uniunea Europeana.

6. Asteptand cu nerabadare cooperarea dintre CEMR si alţi parteneri , in mod deosebit cu reţeaua regionala NALAS, care permite o contribuţie precisa pentru cooperare.

In final, ei

 7. Invita CEMR si asociaţiile naţionale membre sa ia iniţiativa care sa permită dezvoltarea relatiilor si schimburilor de experienta cu asociaţii guvernamentale locale din sud estul Europei.

8. Isi exprima dorinţa ca experienţele făcute de-a lungul ultimei lărgiri din 2004 a UE, in mod deosebit cele din cadrul proiectului LOGON (1998-2005) sa fie luate in considerare;

9. Isi exprima dorinţa de a se aduna laolaltă in fiecare an, sub auspiciile CEMR, pentru a evalua progresul realizat.

LOCAL AND REGIONAL GOVERNMENT IN SOUTH-EAST EUROPE

- EXPERIENCES AND PERSPECTIVES

- VIENNA, 14-15 October 2005 -

Final Declaration

Gathered in Vienna on 14^th and 15^th October 2005 at the initiative of the Council of European Municipalities and Regions, and with the support of the Austrian Association of Cities and Towns:

- Considering the importance of the integration of the countries and peoples of South-East Europe in our common European space of peace, progress and democracy;

- Aware of the positive evolution and developments that have occurred over recent years towards the stabilisation of this region of our continent;

- Welcoming in particular the eminent contribution of the Council of Europe in this process;

- Convinced of the necessity for the European Union to assume a driving role especially considering the new situation that has resulted from the most recent enlargement;

- Fully approving the objectives defined at the Summit of Thessaloniki in 2003 towards the implementation of the stabilisation and association process, launched by the European Union, in order to allow for closer ties with the countries of the Western Balkans in view of their eventual membership;

 - Expressing their satisfaction with the progress in the negotiations undertaken with Bulgaria and Romania;

- Welcoming in particular the start of accession negotiations between the EU and Croatia on 3 October, the opening of negotiations on a Stabilisation and Association Agreement with the State Union of Serbia and Montenegro on 10 October, and the EU Commission's favourable opinion on the membership application of Macedonia (FYROM) expected for 9 November;

- Recalling their hope that appropriate solutions will be found for all the countries of the region, including Moldova;

The local and regional elected representatives of the countries of South-East Europe reaffirm:

1. The essential contribution of local and regional authorities in ensuring stable development: It is therefore particularly important to strengthen local and regional governments as well as their representative organisations so they can maintain high quality in providing or organising important services for the population.

2. The importance of working towards an increased orientation of South Eastern Europe towards EU standards, and the need to intensify cooperation between local and regional authorities associations in the 25 current EU member states and those in the South East European countries.

3. Their willingness to cooperate closely, recognising the role played so far by the European Union, the Council of Europe and the support from many public and private sponsors in Europe and internationally, as well as the specific role of the Council of European Municipalities and Regions;

Furthermore, they:

4. Urge the European institutions to guarantee specific support based on exchange of experiences, know-how and Twinnings between local authorities and between local government associations, including within the framework of the CARDS or any new programme.  In that perspective CEMR is willing to make concrete proposals based on experiences of its member associations;

5. Consider that enhanced information provision and information distribution on EU standards offer a unique opportunity for speeding up harmonisation between the South East European countries and the European Union;

6. Welcome increased cooperation between CEMR and other partners, particularly the NALAS regional network, which affords a precious contribution to cooperation;

Finally, they:

7. Invite the CEMR and its national member associations to take any initiative that allows for the development of the relations and exchange of experiences with the local government associations of South-East Europe;

8. Express the wish that experiences made during the last EU enlargement in 2004, particularly within the framework of the LOGON project (1998-2005), be taken into account;

9. Express the desire to gather together every year, under CEMR auspices, in order to evaluate the progress achieved.

PREMIILE DE EXCELENŢĂ ADMINISTRAŢIE.RO

Peste 140 de reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale au participat în ziua de 12 octombrie 2005, la Poiana Braşov la o manifestare complexă, organizată de portalul www.administraţie.ro şi Primăria municipiului Braşov, care a cuprins seminarul „Integrarea europeană - o provocare pentru administraţia publică din România“ şi Gala „PREMIILOR DE EXCELENŢĂ ADMINISTRAŢIE.RO“.      Principalele idei desprinse din desfăşurarea seminarului „Integrarea europeană - o provocare pentru administraţia publică din România“ se referă la: rolul  şi  locul  deosebit  al

administraţiilor publice în integrarea europeană şi în etapa post-integrare, în condiţiile în care integrarea a depăşit sfera iniţială a afacerilor externe şi a devenit problema întregii societăţi româneşti, creşterea performanţei managementului public şi al funcţiei publice, asigurarea unor servicii publice la standarde europene, dezvoltarea relaţiilor de înfrăţire şi parteneriat cu structuri şi regiuni din Uniunea Europeană şi implicarea mai activă a autorităţilor administraţiei publice locale în spaţiul public european, sporirea capacităţii comunităţilor locale de a susţine cofinanţarea proiectelor ce vor fi propuse spre rulare, îmbunătăţirea comunicării interne şi externe, etc.

         Gala „PREMIILOR DE EXCELENŢĂ ADMINISTRAŢIE.RO“. este prima manifestare de acest gen din România şi a urmărit să pună în evidenţă eforturile care se fac pentru perfecţionarea sistemului administraţiei publice centrale şi locale, să premieze iniţiativele pozitive şi să promoveze meritele conducătorilor şi specialiştilor din diferite domenii ale administraţiei publice.

           Criteriile care au stat la baza nominalizărilor au vizat rezultatele obţinute în activitate, vizibilitatea activităţilor în spaţiul public şi în mass-media, capacitatea de autopromovare şi opţiunile exprimate pe site de vizitatorii portalului www.administraţie.ro.

       Distribuţia celor 50 de laureaţi ai Galei „„PREMIILOR DE EXCELENŢĂ ADMINISTRAŢIE.RO“ este următoarea: 7 reprezentanţi ai autorităţilor centrale, 11 prefecţi, 7 preşedinţi ai Consiliilor Judeţene, 12 primari de municipii, oraşe şi comune, 3 reprezentanţi ai ambasadelor străine în România, 2 parlamentari, 2 funcţionari publici, 4 structuri asociative din administraţia publică şi 2 reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale.

Un succes deosebit a obţinut şi judeţul Ialomiţa.   Domnul VASILE SILVIAN CIUPERCĂ, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa a fost distins cu „Premiul de excelenţă pentru transparenţă în activitate“, iar domnului CAZACU MARINICĂ, prefectul judeţului Ialomiţa i s-a decernat „Premiul special pentru implementarea programului privind modernizarea agriculturii în judeţul Ialomiţa“.

9 Mai - Ziua Europei, a fost marcată la Slobozia printr-o suită de acţiuni sportive şi culturale:         • La Centrul Cultural - concurs de şah la care au participat elevi şi pensionari;      • „Crosul pentru Europa“, desfăşurat pe B-dul Chimiei;      • Info chioşc pe platoul din faţa Prefecturii;

         Consiliul Judeţean Ialomiţa şi Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea“ au asigurat fonduri pentru premierea câştigătorilor întrecerilor de cros şi şah.

      La festivităţile de premiere, din partea Consiliului Judeţean au participat: prof. Vasile Silvian Ciupercă - preşedinte, ec. Olga Petcu - vicepreşedinte şi ing. Marinache Vişinescu - vicepreşedinte.

25 aprilie 2005 – eveniment de importanţă istorică

pentru România

      Semnarea la Luxemburg, luni 25 aprilie, 2005 a Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană a fost un eveniment de o importanţă deosebită pentru România. Administraţia locală şi instituţiile de cultură ialomiţene au marcat evenimentul prin mai multe manifestări.

     • Luni, 25 aprilie, ora 10.00, la Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia  s-a desfăşurat Simpozionul  JUDEŢUL IALOMIŢA – AGRICULTURĂ CU VOCAŢIE EUROPEANĂ.

     Au fos abordate următoarele teme:

     - Principiile politicii agricole comune - a prezentat domnul Alexandru Marchiş, consilier de integrare la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

     - Ajutoarele financiare pentru agricultură, în condiţiile integrării europene - a prezentat domnul Alexandru Marchiş, consilier de integrare la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

     - Este agricultura ialomiţeană pregătită pentru integrarea în Uniunea Europeană? - a prezentat

domnul Marian Hoinaru, deputat, membru în Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputţilor

     - Repere europene în tradiţia agrară ialomiţeană - a prezentat: domnul Răzvan Ciucă – director al Muzeului Naţional al Agriculturii şi doamna Maria Dimitriu Villegas, reprezentant al României la Confederaţia Europeană a Agriculturii.

     Organizatori: Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Naţional al Agriculturii şi Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

     • Muzeul Judeţean, Consiliul Judeţean, Instituţia Prefectului, Liceul Pedagogic „M. Basarab“ şi Asociaţia  Culturală HELIS au organizat o dezbatere cu tema „România - o ţară europeană“, luni, 25 aprilie, ora 14.00, la Muzeul Judeţean. Au participat la discuţii şi elevi ai Liceului Pedagogic, coordonaţi de prof. Maria Petrescu.

    • U.A.P.R.– Filiala Ialomiţa, Instituţia Prefectului şi Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea“ au vernisat luni, 25 aprilie, ora 14.00, la Galeria ARCADIA, SALONUL DE PRIMĂVARĂ cu lucrări ale artiştilor plastici ialomiţeni.

    • Inspectoratul Şcolar, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa, şi Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea“, au organizat un spectacol dedicat semnării Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, luni, 25 aprilie, ora 16.00, la Centrul Cultural.

    Programul artistic a fost susţinut de elevii Liceului de Artă, elevii Şcolii nr. 2 Slobozia cu  piesa de teatru „Un tour  par comme les autres“, prelucrare după Jules Verne, elevii Grupului Şcolar „Al.I. Cuza“ piesa „En attandant Godot“, după Eugen Ionescu. Programul a fost încheiat de Ansamblul Folcloric „Doina Bărăganului“.

PARTENERIAT PENTRU EUROPA

            În ziua de 23.04.2005, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, domnul VASILE SILVIAN CIUPERCĂ s-a întâlnit cu domnul RICHARD CROFTS (Anglia), consultant preintegrare la Agenţia de Dezvoltare Regională Sud Muntenia.

          Tematica discuţiilor s-a axat pe relaţiile dintre Consiliile Judeţene de Dezvoltare Regională şi Agenţia de Dezvoltare, pe necesitatea de îmbunătăţire a comunicării în accesarea şi derularea proiectelor de dezvoltare regională şi cele judeţene, pe creşterea abilităţii regiunii de a opera cu fondurile structurale alocate de U.E.

            De asemenea, s-a relevat importanţa elaborării strategiilor de dezvoltare locală judeţeană şi regională, dar şi a parteneriatelor, cerinţe absolut necesare pentru alocarea fondurilor structurale.

PARTENERIAT ÎN ACTIVITATEA DE COMUNICARE

PE TEME EUROPENE

 • În perioada 10-11.02.2005, a avut loc, la Craiova, Convenţia Regională a Multiplicatorilor de Informaţie Europeană, acţiune iniţiată de Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, JONATHAN SCHEELE şi care urmăreşte îmbunătăţirea informării publice privind obiectele clare ale aderării României la Uniunea Europeană.

Cu acest prilej a fost semnat „Protocolul de Parteneriat în activitatea de comunicare pe teme europene“ între Delegaţia Comisiei Europene în România şi reprezentanţii fiecărui judeţ (prefect şi preşedinte al Consiliului Judeţean), care are ca anexe „Strategia de comunicare a Delegaţiei Comisiei Europene în România“ şi Planul de acţiuni de informare elaborat de reţeaua de multiplicatori de informaţie europeană.

Judeţul Ialomiţa a fost reprezentat de domnul prefect Cazacu Marinică, domnul subprefect, Gigi Petre, domnul Vasile Silvian Ciupercă, preşedintele Consiliului Judeţean şi membri ai reţelei judeţene de multiplicatori de informaţie europeană.

Galerie foto.

AMBASADORUL ADJUNCT AL AUSTRIEI

 PREZENT ÎN JUDEŢUL IALOMIŢA

      Vineri, 8 aprilie 2005, judeţul Ialomiţa a primit vizita domnului Arad Benko – ambasadorul adjunct al Austriei în România.

     Întâlnirea cu autorităţile publice judeţene, primari, şefii serviciilor deconcentrate şi oameni de afaceri   s-a desfăşurat la Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din municipiul Slobozia.

    Din partea Consiliului Judeţean Ialomiţa a participat doamna vicepreşedinte Olga Petcu şi directorii executivi ai consiliului judeţean.

     Tema principală a întâlnirii a fost - integrarea României în Uniunea Europeană.

Proiectele PHARE şi comunicarea

         Luni, 18.04.2005, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Ialomiţa au participat la dezbaterea privind „Comunicarea în cazul finanţărilor Phare Coeziune Economică şi Socială ale Uniunii Europene pentru România“, care s-a desfăşurat la Ploieşti. Dezbaterea s-a adresat organizaţiilor care accesează sau care au accesat finanţări europene şi abordează subiectul comunicării legat de programele de finanţare ale UE pentru România. Accentul s-a pus pe identificarea principalelor probleme întâmpinate în procesul comunicării legate de finanţările UE şi identificarea posibilelor soluţii. Seminarul face parte dintr-o serie de evenimente similare care se desfăşoară în întreaga ţară în perioada aprilie-mai 2005 prin intermediul proiectului „Sprijin pentru organizarea campaniei de informare şi asistenţă pentru pregătirea aplicaţiilor“. Scopul proiectului este îmbunătăţirea informaţiilor privind Programul Phare CES, a modalităţilor de accesare a schemelor de finanţare care fac parte din acesta şi să ofere informaţii şi recomandări pentru pregătirea proiectelor, în vederea asigurării unui proces transparent şi competitiv de selecţie a acestora.