•
ARHEOLOGIE
•
ETNOGRAFIE
• ISTORIE
• CULTURĂ
•
• ARTĂ
PLASTICĂ •
Colecţia „Nicolae şi Zamfira
Tuzlaru“ • ACŢIUNI •
Lista monumentelor
istorice •
Raport de activitate - 2006
Raport de activitate 2007
|
 |
Colecţia
arheologie
Muzeul Judeţean Ialomiţa deţine un valoros patrimoniu
arheologic, dobândit în
urma cercetărilor sistematice, sau a descoperirilor
întâmplătoare. Colecţia de
arheologie este
constituită din obiecte ce aparţin unor perioade istorice
diferite, începând din
neolitic (mil. V a. Chr.) şi până în plină epocă medievală (sec.XV-XVIII).
|
|
Această colecţie
cuprinde, de asemenea, cea mai veche mărturie de faună
preistorică
documentată pe teritoriul ialomiţean, şi anume fragmente de
Mammuthus
primigenius (300 000 ani), descoperite Piscul Crăsani şi
Feteşti-Vlaşca. De asemenea, colecţia
cuprinde şi câteva exemplare de amoniţi (moluste cefalopode,
ce au apărut
acum aprox. 400 milioane ani, în Devonian, şi au dispărut acum
65 milioane ani, la sfârşitul Cretacicului, odată cu
dinozaurii), prelevaţi de actualul director al muzeului, arheolog
Florin Vlad, din rezervaţia fosiliferă Hârşova, jud. Constanta. |
 |
Cea mai mare parte dintre obiectele aparţinând acestei colecţii
sunt expuse astăzi
la Muzeul Judeţean
în cadrul expoziţiei tematice „Evoluţia
comunităţilor
umane în
bazinul lalomiţei,
Omul şi Râul”.
|
 |
Artefactele ce aparţin culturilor neo-eneolitice (mil. V-IV a Chr.),
oferă prilejul
cunoaşterii creaţiei materiale şi spirituale a comunităţilor umane
sedentare, legate
organic de marile
centre de civilizaţie din Peninsula Balcanică şi Orientul Apropiat.
Din epoca metalelor cităm în mod deosebit depozitul de bronzuri de
la Dridu-Metereze
(Hallstatt sec. X-IX a. Chr.). Prin numărul mare de piese (352) şi
diversitatea lor (seceri,
vârfuri de lance, topoare, obiecte de podoabă, de harnaşament) se
încadrează în categoria marilor valori antice descoperite
în Romania.
Reprezentative pentru cultura şi civilizaţia geto-dacică din
câmpie, sunt colecţiile
de obiecte des-coperite în davae-le
din apropierea unor cursuri de apă
(Ialomiţa, Borcea). Printre aceste valori amintim - rhyton
din lut şi
vatra cu
decor solar
de la
Piscul
|
Crăsani, olăria lucrată cu mâna şi la roată de
la Stelnica-Grădiştea
Mare sau Popina-Borduşani.
Colecţiile de epocă medievală (sec. VIII-XVIII), provenite din
aşezări
(Dridu, Târgul de Floci) şi necropole (Platoneşti), pun în valoare
atât cultura materială
a acestor secole, cât şi diferitele evenimente istorice petrecute.
Muzeul deţine şi o colecţie dc numismatică cu piese republicane şi
imperiale
romane, bizantine, turceşti, bulgăreşti,
austro-ungare şi româneşti din bronz, sau argint.
A existat şi există o preocupare deosebită pentru
lărgirea patrimoniului arheologie
prin
desfăşurarea unor activităţi de cercetare ştiinţifică şi
restaurare pe şantierele
arheologice de la: Borduşani-Popină (preistorie), Săveni - La
Movile (preistorie), Bucu-Popină (protoistorie), Platoneşti-terasă
(protoistorie), Platoneşti - tumul (populaţii alogene pe
teritoriul ţării noastre), Stelnica-Grâdiştea Mare (perioada
getică), Platoneşti-necropolă
şi Vlădeni-Popina Blagodeasca (cultura Dridu), Giurgeni -Oraşul
de Floci (civilizaţie medievală, locul de naştere al marelui Mihai
Voievod Viteazul).
|
Colecţia de etnografie:
Cuprinde un număr de
6882 piese, din următoarele categorii:
•
port popular
• podoabe
•
ţesături de interior
ceramică
tradiţională românească -
ocupaţii:
unelte,
•
ustensile instalaţii,
obiecte
de uz gospodăresc,
obiecte
de iluminat, transport
•
elemente de arhitectură
mobilier ţărănesc
•
obiecte legate de obiceiuri (recuzită)
instrumente muzicale.
|
 |
Colecţia
de istorie
Deosebit de valoroase sunt fondurile documentare aparţinând unor
personalităţi originare din lalomiţa, sau a căror activitate este
legată de aceste
locuri.
Mihail Vulpescu - celebru muzician şi pasionat etnolog care a
publicat pentru
prima data în 1917 la Paris doinele româneşti în colecţia „Doinas
de Roumanie ”.
Apostol D. Culea - originar din Sudiţi, Ialomiţa, a
participat la organizarea
învăţământului
românesc modern în Basarabia după 1918 şi la organizarea şcolilor
populare.
I.M.Dobrescu - personalitate de talie internaţională a lumii
ştiinţifice, printre
primii cercetători
ai chimiei solului.
|
 |
Colecţia artă şi cultura
religioasă
Este constituită din icoane pe lemn din sec. XVIII-XIX, vase
de cult, carte de
cult şi veşminte preoţeşti, la care se adaugă fragmente
restaurate din fresca
originală din biserica de la Dridu-Sărindar, ridicată la 1777.
Remarcabilă prin diversitatea stilistică şi iconografică,
colecţia de icoane poartă
pe lângă inspiraţia bizantină, amprenta unor şcoli cunoscute
şcoli de mânăstire sau de şcoală rusească, dar şi de factură
ţărănească.
Colecţia de Artă şi Cultură Religioasă Maia - Catargi o
colecţie unică, de mare
valoare artistică şi memorială, ce cuprinde icoane pe lemn,
sticlă, metal, carte
religioasă şi carte de cult, veşminte preoţeşti, vase de cult,
piese de sec. XVIII -inc.
sec.XX. |
|
Colecţia de artă plastică:
pictură, grafică, sculptură
Colecţia de artă plastică şi decorativă a Muzeului Judeţean
lalomiţa a început să
fie constituită la începutul anilor 70 şi conţine în prezent 1200
de lucrări, multe
purtând semnătura unor artişti de renume: Corneliu Baba, Oscar
Hah, Emil Ciocoiu,
Sabin Bălaşa, Margareta Sterian, Horia Bernea, etc.
Se regăsesc în colecţie
şi compoziţii ale unor plasticieni ialomiţeni precum: Alexandru
Deacu, Pătru
George, Maria Unţanu. |
 |
Colecţia de artă „Nicolae şi Zamfira Tuzlaru”
Colecţie de o deosebită valoare. ce cuprinde foarte multe lucrări
de pictură şi
grafică, unele
purtând semnătura unor nume de mare rezonanţă în lumea artistică:
Cojan, Labin, Dărăscu,
Schweitzer-Cumpăna, Sirato,
H.H. Catargi, Piliuţă, Ressu,
Verona, Phoebus,
Steriadi, Bakst, Stoenescu, Iser, Brauner, Baba.
 |
Icoane pe lemn, icoane pe sticlă (Şcoala Transilvăneană, Şcoala de
la Novgorod de sec.XVIII-XIX) sfeşnicc din bronz, alamă argintată,
cădelniţe, crucifix.
O vastă şi impresionantă colecţie de tablouri ale pictorului
Nicolae Tuzlaru:
peisaje, naturi
statice, portrete, majoritatea uleiuri pe carton, dar şi pe pânză,
precum şi seria de tablouri
pictate numai în culori de plante, tehnică personală a pictorului
Nicolae Tuzlaru. |
|
La secţiunea „Artă decorativă” sunt cuprinse foarte multe piese,
de la vase
decorative de faianţă chinezească „Zatuma” sec. XVIII şi obiecte
miniaturale,
precum dulăpioare şi casete chinezeşti, evantai, albume cu coperţi
şi decor în fildeş
(japoneze), la farfurii decorative de porţelan, de la cele mai
renumite manufacturi
din lume (sec. XIX – Limoges, Rosenthalle, Bavaria, Birmingham).
Vase din faianţă
produse de celebrele ateliere Deruta şi Delft, porţelan pictat
manual în aur pe fond cobalt, vase decorative din majolica.
|
 |
 |
 |
Vase ornamentale şi fructiere cloisonee. porţelan de Sevres de
sec. XVIII, vase
de Bohemia.
Statuete din bronz masiv, metal polisat, antimoniu şi bronz,
semnate:
Savargin, Bruchon, Constant, Poitvin.
Samovare şi pendule, piese de mobilier, petromaxuri, fiare de
călcat, râşniţe
de mână.
O parte dintre aceste obiecte deosebite pot fi admirate în cadrul
expoziţiei: „Nicolae
Tuzlaru - Pictor şi colecţionar”
|
 |
 |
Apariţii
editoriale
I A L O M I Ţ A
STUDII ŞI CERCETĂRI DE ARHEOLOGIE,
ISTORIE, ETNOGRAFIE ŞI MUZEOLOGIE
continuă seria Ialomiţa
- Studii şi Comunicări de Muzeologie, Arheologie-Istorie
şi Etnografie inaugurată în 1977.
Specialiştii muzeului şi
colaboratorii lor îşi aduc onest contribuţia la studierea
diferitelor aspecte de cultură şi civilizaţie ale zonei,
integrate patrimoniului naţional.
Rezultatele
cercetărilor ştiinţifice efectuate de-a lungul timpului în
judeţul Ialomiţa se regăsesc astăzi în expoziţia de bază a
Muzeului Judeţean Ialomiţa, intitulată Evoluţia
comunităţilor umane în bazinul Ialomiţei. Omul şi râul,
reorganizată şi deschisă publicului la 1 decembrie 2003 |
A C Ţ I
U N I
|
Oraşul de Floci – 30 de ani de
cercetări arheologice
În
perioada 23-24 noiembrie 2005, Muzeul Judeţean Ialomiţa, în
colaborare cu Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, a organizat
Sesiunea Ştiinţifică cu tema „Oraşul de Floci – 30 de ani
de cercetări arheologice“.
La această importantă manifestare culturală au fost
invitate 50 de personalităţi din lumea arheologiei şi istoriei
de la următoarele instituţii: Ministerul Culturii şi Cultelor,
Institutul de Arheologie
„Vasile |
 |
Pârvan“ din Bucureşti,
Muzeul Naţional
de Istorie
a României,
Institutul Monumentelor
Istorice
|
 |
Bucureşti, Muzeul Brăilei, Muzeul Judeţean Braşov, Muzeul de
Istorie Naţională şi Arheologie
Constanţa, Direcţia Judeţeană pentru
Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Prahova.
Programul sesiunii a fost următorul:
23 noiembrie: Deschiderea festivă; Vernisarea
expoziţiei „Oraşul de Floci – 30 ani de cercetări arheologice“;
Lansare de carte; Masă rotundă cu tema „Stadiul actual şi
perspective în restaurarea şi conservarea monumentelor
istorice.
24 noiembrie: Vizitarea Muzeului Dunării de Jos
Călăraşi; Vernisarea expoziţiilor „Geţii din Bărăgan“, „Nicolae
Conovici şi arheologia sudului României“; „Excursie
documentară – vizitarea mănăstirii Dervent. |
Vlădeni, Popina Blagodeasca
|
„O
aşezare
de
acum o mie de ani“
Luni, 19 septembrie
2005, în cadrul Zilelor Europene ale
Patrimoniului, la Muzeul Judeţean Ialomiţa s-a desfăşurat
o foarte interesantă
acţiune, ca
un Raport |
 |
arheologic expoziţional.
– Vlădeni, Popina Blagodeasca «O aşezare de acum o mie de ani ».
Au fost expuse imagini, machete şi obiecte
descoperite de către arheologi în săpăturile de la Popina
Blagodeasca, punându-se în evidenţă vestigii provenite din trei
epoci istorice: cultura Gumelniţa, cultura Latene şi Evul Mediu
Timpuriu. Descoperile arheologice au demonstrat că această aşezare
situată la 5 km de Valdeni este prima aşezare medieval-timpurie de
pe malul stâng al Dunării care avea un sistem de fortificaţii.
 |
Alături de gazde, drd. Florin Vlad,
directorul Muzeului Judeţean Ialomiţa şi de dr. Emilia Corbu,
conducătoarea cercetărilor de la Popina
Blagodeasca au fost
prezenţi specialişti de prestigiu din domeniul arheologiei:
prof. dr. univ. Ştefan Olteanu, cel care a început
cercetările sistematice la Vlădeni, dr. Dragomir Popovici, şef
departament arheologie la Muzeul Naţional de Istorie a
României, dr. Anca Păunescu, coordonator
princi- |
pal cercetare arheologică la Oraşul de
Floci, Radu Ştefănescu, directorul Muzeului Judeţean Braşov, dr.
Marian Neagu, directorul Muzeului Dunării de Jos Călăraşi, dr.
Stănică Pandrea, de la Muzeul Brăilei.
Cu această ocazie, la Slobozia s-au întâlnit cercetători din
patru colective importante : Popina
Borduşani, Oraşul de Floci, Popina Blagodeasca şi Coslogeni.
Lista monumentelor istorice 2004 -
modificări şi completări - Judeţul Ialomiţa
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 996 bis din
10.11.2005
|
Nr.
crt. |
Cod LMI 2004 |
Denumire |
Localitate |
Adresă |
Datare |
Menţiuni |
|
1 |
IL-I-s-B-14031 |
Situl
arheologic de la Bucu |
sat BUCU; comuna
BUCU |
„Pochina“ |
|
modifică poziţia
nr. 13 |
|
2 |
IL-I-s-A-14036 |
Aşezare |
sat COŞERENI; comuna COŞERENI |
lângă „Măgura de la Comana“ |
sec. IX - XI Epoca medieval
timpurie |
modifică şi completează poziţia
nr. 24 |
|
3 |
IL-I-s-B-14038 |
Situl arheologic de la Crăsani |
sat CĂSANII DE JOS
comuna BALACIU |
La ieşirea din sat,
spre Sudiţi |
|
modifică şi completează poziţia
nr. 28 |
|
4 |
IL-I-m-B-14038.01 |
Aşezare |
sat CĂSANII DE JOS
comuna BALACIU |
La ieşirea din sat,
spre Sudiţi |
Latene |
modifică şi completează poziţia
nr. 29 |
|
5 |
IL-I-m-B-14038.02 |
Aşezare |
sat CĂSANII DE JOS
comuna BALACIU |
La ieşirea din sat,
spre Sudiţi |
Neolitic |
modifică şi completează poziţia
nr. 30 |
|
6 |
IL-I-s-B-14046 |
Situl arheologic de la
Fierbinţi |
oraş
FIERBINŢI TÎRG |
|
sec. III-IV |
modifică poziţia nr.
43 |
|
7 |
IL-I-m-B-14046.01 |
Necropolă |
oraş
FIERBINŢI TÎRG |
„Malu Roşu“ |
sec. XVI-XVIII Epoca
medievală |
modifică poziţia nr.
44 |
|
8 |
IL-I-m-B-14046.02 |
Necropolă |
oraş
FIERBINŢI TÎRG |
„Malu Roşu“ |
sec. III-IV Epoca
daco-romană |
modifică poziţia nr.
45 |
|
9 |
IL-II-a-A-14074 (fost
IL-II-a-B-14074) |
Mănăstirea „Sf. Voievozi“ |
municipiul SLOBOZIA |
Str. Mănăstirii 2 |
sec. XVII-XIX |
modifică poziţia nr.
88 |
|
10 |
IL-II-m-A-14074.01 (fost
IL-II-M-m-B 14074.02) |
Biserica „Sf. Voievozi“ |
municipiul SLOBOZIA |
Str. Mănăstirii 2 |
1848 |
modifică poziţia nr.
89 |
|
11 |
IL-II-m-A-14074.02
(fost IL-II-m-B-14074.02) |
Zid de incintă |
municipiul SLOBOZIA |
Str. Mănăstirii 2 |
sec. XVII-XIX |
modifică poziţia nr.
90 |
|
12 |
IL-II-m-B-14078 |
Şcoala |
sat ANDRĂŞEŞTI
com. ANDRĂŞEŞTI |
DN 2A |
1928 |
modifică poziţia nr.
92 |
|
13 |
IL-II-m-A-14080 |
Şcoala Agricolă „Iordache Zossima |
sat ARMĂŞEŞTI
com. ARMĂŞEŞTI |
DS 36 lângă biserică |
1887 |
modifică poziţia nr.
94 |
|
14 |
IL-II-m-A-14111 (fost
IL-II-m-B-14111) |
Biserica de lemn
„Cuvioasa Paraschiva“ |
sat DRIDU-SNAGOV
comuna DRIDU |
La est de DJ |
1774-1782 |
modifică poziţia nr.
131 |
|
15 |
IL-II-m-B-20198 |
Casa cu prăvălie |
municipiul FETEŞTI |
Str. Călăraşi 196 |
1905 |
modifică poziţia nr.
137 |
|
16 |
IL-II-m-A-14129 (fost
IL-II-m-B-14129 |
Biserica „Sf. Maria“ |
sat aparţinător GRECII
DE JOS; oraş FIERBINŢI-TÎRG |
„În cimitir“ |
1754 |
modifică poziţia nr.
151 |
|
17 |
IL-II-a-B-14134 |
Curtea Bâzu
Cantacuzino |
sat JILAVELE comuna
JILAVELE |
Lângă balta Jilavele |
mijl. sec. XIX |
modifică poziţia nr.
156 |
|
18 |
IL-II-m-B-14134.01 |
Conacu Bâzu
Cantacuzino |
sat JILAVELE comuna
JILAVELE |
Lângă balta Jilavele |
mijl. sec. XIX |
modifică poziţia nr.
157 |
|
19 |
IL-II-m-B-14134.02 |
Anexă |
sat JILAVELE comuna
JILAVELE |
Lângă balta Jilavele |
mijl. sec. XIX |
modifică poziţia nr.
158 |
|
20 |
IL-II-m-A-14136 |
Pivniţă |
sat JILAVELE comuna
JILAVELE |
În apropierea conacului
Bâzu Cantacuzino |
sec. XVIII |
modifică poziţia nr.
160 |
|
21 |
IL-II-m-B-14165 |
Şcoală |
oraş ŢĂNDĂREI |
Str. Perlea Ionel nr. 9 |
1905 |
modifică poziţia nr.
193 |
|
22 |
IL-II-m-B-20202 |
Casa |
municipiul URZICENI |
Str. Regele Ferdinand
108 |
1894 |
modifică poziţia nr.
196 |
|
23 |
IL-III-m-B-14155 |
Colac de puţ |
sat COPUZU
comuna BALACIU |
În curtea Aurica Mitrea |
1853 |
modifică poziţia nr.
205 |
|
24 |
IL-IV-m-B-14180 |
Cruce de piatră |
sat STEJARU
comuna PERIEŢI |
Str. Poienii 103 |
1822 |
modifică poziţia nr.
216 |
|
